Carburanții se scumpesc. Moldovenii lasă mașinile și trec la troleibuze

Se pare că scumpirea carburanților îi determină pe moldoveni să folosească tot mai mult transportul public și să renunțe la automobile. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022 cu transportul public au fost transportați 51,7 milioane pasageri, în creștere cu 13,3% față de perioada corespunzătoare din anul precedent. Datele arată că a crescut atât numărul de pasageri transportați pe cale aeriană (+28,0%), cu troleibuze (+13,6%) și cu transportul rutier (+13,2%).

Astfel, în primele trei luni ale anului, 35,4 milioane pasageri au ales să călătorească cu troleibuzul, numărul fiind în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă a anului 2021. Numărul pasagerilor transportați cu troleibuze în municipiul Chișinău a constituit 31,2 milioane (88,3% din total), în municipiul Bălți – 4,2 milioane (11,7%).

În ceea ce privește mijloacele de transport rutier (autobuze și microbuze) au fost transportați 16,1 milioane pasageri, din care 9,4 milioane (58,2% din total) în trafic uban, 4,4 milioane (27,3%) – trafic suburban, 2,2 milioane (13,4%) – în trafic interurban și 0,2 milioane (1,1%) – trafic internațional.

Ponderea pasagerilor transportați cu autobuze şi microbuze în numărul total de pasageri transportaţi cu acest mod de transport în municipiul Chişinău a constituit 55,7%, regiunile de dezvoltare Nord – 17,0%, Centru – 16,0%, Sud – 8,8% și UTA Găgăuzia – 2,5%.

Numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană, în perioada ianuarie-martie 2022, a constituit 107, 3 mii de pasageri, fiind în creștere cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, a scăzut numărul pasagerilor transportați pe cale fluvială cu 54,1% și feroviară cu 9,7%.

#microbuze #troleibuze #pasageri #autobuze #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.