Carburanții se scumpesc. Moldovenii lasă mașinile și trec la troleibuze

Se pare că scumpirea carburanților îi determină pe moldoveni să folosească tot mai mult transportul public și să renunțe la automobile. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022 cu transportul public au fost transportați 51,7 milioane pasageri, în creștere cu 13,3% față de perioada corespunzătoare din anul precedent. Datele arată că a crescut atât numărul de pasageri transportați pe cale aeriană (+28,0%), cu troleibuze (+13,6%) și cu transportul rutier (+13,2%).

Astfel, în primele trei luni ale anului, 35,4 milioane pasageri au ales să călătorească cu troleibuzul, numărul fiind în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă a anului 2021. Numărul pasagerilor transportați cu troleibuze în municipiul Chișinău a constituit 31,2 milioane (88,3% din total), în municipiul Bălți – 4,2 milioane (11,7%).

În ceea ce privește mijloacele de transport rutier (autobuze și microbuze) au fost transportați 16,1 milioane pasageri, din care 9,4 milioane (58,2% din total) în trafic uban, 4,4 milioane (27,3%) – trafic suburban, 2,2 milioane (13,4%) – în trafic interurban și 0,2 milioane (1,1%) – trafic internațional.

Ponderea pasagerilor transportați cu autobuze şi microbuze în numărul total de pasageri transportaţi cu acest mod de transport în municipiul Chişinău a constituit 55,7%, regiunile de dezvoltare Nord – 17,0%, Centru – 16,0%, Sud – 8,8% și UTA Găgăuzia – 2,5%.

Numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană, în perioada ianuarie-martie 2022, a constituit 107, 3 mii de pasageri, fiind în creștere cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, a scăzut numărul pasagerilor transportați pe cale fluvială cu 54,1% și feroviară cu 9,7%.

#microbuze #troleibuze #pasageri #autobuze #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.