Carburanții se scumpesc. Moldovenii lasă mașinile și trec la troleibuze

Se pare că scumpirea carburanților îi determină pe moldoveni să folosească tot mai mult transportul public și să renunțe la automobile. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022 cu transportul public au fost transportați 51,7 milioane pasageri, în creștere cu 13,3% față de perioada corespunzătoare din anul precedent. Datele arată că a crescut atât numărul de pasageri transportați pe cale aeriană (+28,0%), cu troleibuze (+13,6%) și cu transportul rutier (+13,2%).

Astfel, în primele trei luni ale anului, 35,4 milioane pasageri au ales să călătorească cu troleibuzul, numărul fiind în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă a anului 2021. Numărul pasagerilor transportați cu troleibuze în municipiul Chișinău a constituit 31,2 milioane (88,3% din total), în municipiul Bălți – 4,2 milioane (11,7%).

În ceea ce privește mijloacele de transport rutier (autobuze și microbuze) au fost transportați 16,1 milioane pasageri, din care 9,4 milioane (58,2% din total) în trafic uban, 4,4 milioane (27,3%) – trafic suburban, 2,2 milioane (13,4%) – în trafic interurban și 0,2 milioane (1,1%) – trafic internațional.

Ponderea pasagerilor transportați cu autobuze şi microbuze în numărul total de pasageri transportaţi cu acest mod de transport în municipiul Chişinău a constituit 55,7%, regiunile de dezvoltare Nord – 17,0%, Centru – 16,0%, Sud – 8,8% și UTA Găgăuzia – 2,5%.

Numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană, în perioada ianuarie-martie 2022, a constituit 107, 3 mii de pasageri, fiind în creștere cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, a scăzut numărul pasagerilor transportați pe cale fluvială cu 54,1% și feroviară cu 9,7%.

#microbuze #troleibuze #pasageri #autobuze #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni pentru încă şase luni, până pe 31 iulie 2026, sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru războiul dus împotriva Ucrainei, notează Agerpres.

Aceste sancţiuni includ restricţii în domeniul comerţului, finanţelor, energiei, tehnologiei şi bunurilor cu dublă utilizare, industriei, transporturilor şi bunurilor de lux, printre alte măsuri punitive sectoriale.

De asemenea, ele interzic importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluzând mai multe bănci ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi suspendând activităţile de difuzare şi licenţele în UE ale mai multor mijloace de dezinformare sprijinite de Kremlin.

În plus, ele includ măsuri specifice pentru a combate evitarea acestor sancţiuni.

„Atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă să încalce norme fundamentale ale dreptului internaţional, inclusiv, în special, interzicerea utilizării forţei, este necesar să se menţină în vigoare toate măsurile impuse de UE şi, dacă este necesar, să se adopte măsuri suplimentare”, a declarat Consiliul UE, instituţie care reprezintă cele 27 de state membre.

UE a aplicat sancţiuni economice Rusiei în urma invadării Peninsulei Crimeea în 2014 şi a extins semnificativ acest regim după începerea agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Pe lângă aceste măsuri economice, UE aplică şi alte sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice, care includ interdicţii de călătorie pe teritoriul comunitar şi îngheţarea activelor acestora în cadrul UE.