Carburanții se scumpesc. Moldovenii lasă mașinile și trec la troleibuze

Se pare că scumpirea carburanților îi determină pe moldoveni să folosească tot mai mult transportul public și să renunțe la automobile. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022 cu transportul public au fost transportați 51,7 milioane pasageri, în creștere cu 13,3% față de perioada corespunzătoare din anul precedent. Datele arată că a crescut atât numărul de pasageri transportați pe cale aeriană (+28,0%), cu troleibuze (+13,6%) și cu transportul rutier (+13,2%).

Astfel, în primele trei luni ale anului, 35,4 milioane pasageri au ales să călătorească cu troleibuzul, numărul fiind în creștere cu 13,6% față de aceeași perioadă a anului 2021. Numărul pasagerilor transportați cu troleibuze în municipiul Chișinău a constituit 31,2 milioane (88,3% din total), în municipiul Bălți – 4,2 milioane (11,7%).

În ceea ce privește mijloacele de transport rutier (autobuze și microbuze) au fost transportați 16,1 milioane pasageri, din care 9,4 milioane (58,2% din total) în trafic uban, 4,4 milioane (27,3%) – trafic suburban, 2,2 milioane (13,4%) – în trafic interurban și 0,2 milioane (1,1%) – trafic internațional.

Ponderea pasagerilor transportați cu autobuze şi microbuze în numărul total de pasageri transportaţi cu acest mod de transport în municipiul Chişinău a constituit 55,7%, regiunile de dezvoltare Nord – 17,0%, Centru – 16,0%, Sud – 8,8% și UTA Găgăuzia – 2,5%.

Numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană, în perioada ianuarie-martie 2022, a constituit 107, 3 mii de pasageri, fiind în creștere cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, a scăzut numărul pasagerilor transportați pe cale fluvială cu 54,1% și feroviară cu 9,7%.

#microbuze #troleibuze #pasageri #autobuze #transport public

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că deciziile de politică fiscală nu trebuie luate sub impuls emoțional și nici ca reacție la nemulțumiri față de modul în care funcționează piața bancară. Declarațiile au fost făcute în contextul inițiativei înaintate de deputați din fracțiunea PSRM, care propun taxarea profiturilor băncilor.

Potrivit lui Gavriliță, nivelul mai ridicat al costurilor de finanțare din anul trecut are explicații obiective, legate de contextul economic regional. „A fost un șoc pe care l-am resimțit mai mult anul trecut, pe fundalul inflației ridicate, al majorării tarifelor la energie și al războiului din Ucraina, cu impact direct asupra Republicii Moldova. Urmează să lucrăm la o normalizare și la reducerea costului de finanțare”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că inițiativa de taxare poate fi discutată, dar nu ar promova o asemenea politică din dorința de a „pedepsi” sectorul bancar. „Politicile trebuie să fie bazate pe evidență, analiză și impact maxim, nu pe supărări sau decizii pripite”, a precizat Gavriliță.

La rândul său, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a anunțat că subiectul va fi analizat serios în cadrul următoarei politici bugetar-fiscale. El a amintit că autoritățile iau în calcul și măsuri fiscale cu cotă zero la impozitul pe venit.

Totodată, Marian a avertizat că Republica Moldova este o economie mică, aflată în proximitatea unei zone de instabilitate, iar sectorul bancar are un rol important în relația cu partenerii externi. „Putem să urâm băncile, dar ele sunt cele care merg în Europa și explică care este situația în Moldova. Chiar dacă impunem aceste impozite, ele nu vor acoperi nici pe departe măsurile super-populiste ale opoziției și nu vor ajuta deloc”, a declarat Marian.

Inițiativa de taxare a profiturilor bancare a fost lansată anterior de deputați ai fracțiunii PSRM.