Care este cel mai tranzitat aeroport din Europa

Aeroportul britanic Heathrow, situat în vestul Londrei, şi-a recuperat titlul de cel mai tranzitat aeroport din Europa, înregistrând în perioada iulie – septembrie peste 5,8 milioane de pasageri, un număr ce îl depăşeşte pe cel al rivalilor din oraşe precum Paris, Amsterdam, Frankfurt sau Madrid, relatează agenţia EFE.

Anul trecut, Heathrow a pus pe seama strictelor norme de călătorie impuse din cauza pandemiei – comparativ cu alte aeroporturi europene – faptul că a rămas pe poziţia a zecea în Europa din punct de vedere al tranzitului, după ce în 2019 fusese numărul unu.

De la ridicarea restricţiilor de călătorie în martie, Heathrow a fost în creştere şi a ajuns în septembrie la 5,8 milioane de pasageri care au optat pentru acest aeroport. Totuşi, luna trecută, cererea a continuat să fie cu 15% sub nivelul de dinaintea pandemiei, în septembrie 2019.

În ceea ce priveşte perspectivele din viitor, cererea „va continua să fie incertă” din cauza „creşterii vânturilor economice potrivnice”, a unei noi variante de Covid-19 şi a escaladării situaţiei din Ucraina.

„Heathrow a crescut în ultimele 12 luni mai mult ca orice aeroport din Europa şi am creat o experienţă deosebită pentru pasageri pentru majoritatea călătoriilor”, a afirmat marţi directorul general John Holland-Kaye.

#Heathrow #Aeroport #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.