Care este de fapt motivul pentru care China deţine atât de mult din Ucraina?

20 Sept. 2022, 05:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
20 Sept. 2022, 05:52 // Actual //  Lupu Eduard

Invazia Rusiei în Ucraina provoacă foamete la nivel mondial şi creşterea galopantă a preţurilor la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanţului de aprovizionare vor aduce şi mai multă mizerie. Multe ţări îşi dau seama că ar trebui să cultive mai multă hrană, dar au vândut o mare parte din cele mai bune terenuri Chinei, care le foloseşte pentru a-şi hrăni propria populaţie.

În urmă cu câţiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Ţările ar trebui să înceapă să îi verifice pe cei care doresc să le cumpere terenurile agricole, aşa cum fac deja cu potenţialii cumpărători de tehnologie sensibilă.

„Nu poate exista o soluţie eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producţiei alimentare a Ucrainei, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia, pe pieţele mondiale”, a declarat secretarul general al Naţiunilor Unite, António Guterres, la 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu multiple foamete în acest an şi cu una mai gravă în 2023. Dar cerealele şi alte alimente ucrainene nu vor putea intra pe piaţa mondială prea curând, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite o parte din cereale pe pieţele mondiale pe calea ferată către Polonia şi România, dar acest lucru este laborios şi costisitor. Înainte de război, aproximativ 90% din grânele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime.

În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au achiziţionat terenuri agricole în ţări care variază de la SUA şi Franţa la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group, cu sediul în Hong Kong, a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, şi peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În acelaşi an, Xinjiang Production and Construction Corps a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile din Ucraina, echivalentul a 5% din teritoriul total al ţării, cu un contract de închiriere pe 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancţiuni companiei chineze din cauza încălcării drepturilor omului). Între 2011 şi 2020, China a cumpărat aproape şapte milioane de hectare de terenuri agricole în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele americane şi japoneze au cumpărat mai puţin de un milion de hectare.
„Ceea ce contează cel mai mult este ceea ce fac chinezii cu pământul”, a declarat J. Peter Pham, un analist de lungă durată pentru Africa, care a fost trimisul administraţiei Trump în regiunea Marilor Lacuri din Africa. În Republica Democrată Congo, „au primit aprobarea din partea regimului anterior de a lua 100.000 de hectare pentru a produce pentru ulei de palmier”, a cărui cultivare provoacă defrişări dăunătoare. „Iar în Zimbabwe, se produce carne de vită pentru a fi exportată în China, ceea ce nu reprezintă o utilizare durabilă şi nici înţeleaptă a terenurilor agricole într-o ţară în care oamenii suferă de foame din cauza lipsei alimentelor de bază”.

Pierderea terenurilor arabile devine calamitoasă pentru ţările mai bine poziţionate decât Zimbabwe. Până în aprilie, mai ales ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, preţurile cu ridicata ale alimentelor au crescut cu 18% faţă de anul precedent. Aceasta este cea mai mare creştere pe 12 luni din ultimele aproape cinci decenii, relatează Bloomberg. În Franţa, preţurile la grâu s-au dublat din 2020. Şi este posibil ca China să vrea să cumpere mai multe terenuri străine. Are 21% din populaţia lumii, dar doar 7% din terenurile agricole productive.

Soarta Ucrainei evidenţiază pericolul de a avea o altă ţară care să se ocupe de o bucată din propriul teritoriu. În timp ce Kievul ar putea fi îngrijorat de faptul că un aliat al Rusiei îi controlează pământul, trebuie să se teamă, de asemenea, că China ar putea renunţa brusc la proprietăţile sale, exacerbând astfel problemele economice ale Ucrainei.

Un proiect de lege sponsorizat de către reprezentantul Dan Newhouse (R., Wash.), aflat în prezent în faţa Comisiei de Credite a Camerei, propune interzicerea companiilor chineze, ruseşti, iraniene şi nord-coreene să cumpere terenuri agricole americane. Acesta urmează un proiect de lege introdus în 2020 de către senatorii republicani. Jim Inhofe şi Thom Tillis, care ar impune verificarea achiziţiilor de terenuri agricole de către entităţi străine.

O astfel de examinare ar trebui să fie însoţită de eforturi de răscumpărare a terenurilor de la China şi de la orice alţi rivali strategici. A permite puterilor ostile să deţină terenuri agricole a devenit prea riscant. Cererea de terenuri arabile va creşte odată cu schimbările climatice. În acelaşi timp, confruntările geopolitice vor provoca mai multe perturbări ale lanţurilor de aprovizionare cu alimente. Fiecare hectar contează.

Realitatea Live

04 Dec. 2022, 11:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
04 Dec. 2022, 11:57 // Actual //  Lupu Eduard

Republica Moldova primește, de astăzi, peste 50% din necesitățile de curent de la Centrala de la Cuciurgan în schimbul gazului pe care îl livrează Moldovagaz Tiraspolului. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu explică cum s-a ajuns la această soluție și care va fi impactul pe tarif pentru consumatori.

Cine achită cei 5,7 mln m3 de gaz pe zi?

„Obligația de a achita 5,7 mln m3 de gaz pe zi revine malului stâng. Malul drept nu va plăti nimic pentru gazele livrate de Gazprom și va achita doar costul energiei electrice. MoldovaGaz nu a achitat avans pentru decembrie. Până pe 20 decembrie, MoldovaGaz va achita consumul malului drept pentru luna noiembrie”, explică ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Cât reprezintă cele 5,7 mln m3 pe zi?

Conform contractului semnat între MoldovaGaz și Gazprom, în luna decembrie trebuiau să fie livrate 406 mln m3 de gaz. Cele 5,7 mln m3 pe zi (31 de zile din decembrie) reprezintă  176,6 mln m3. Altfel spus, Gazprom va livra doar 43% din volumele contractuale. Acest volum nu este nici pe departe suficient pentru a asigura cu gaz și energie electrică ambele maluri ale Nistrului.

Cum a fost repartizat gazul între maluri?

În primele 3 zile din luna decembrie, malul drept a primit 3,4 mln m3 pe zi iar malul stâng 2,3 mln m3 pe zi. Începând cu data de 4 decembrie, malul stâng va primi 5,7 mln m3 pe zi. Astfel, cele 176,6 mln m3 pe lună se vor împărți după cum urmează: malul drept 10,2 mln. m3, malul stâng 166,4 mln m3 pe lună (inclusiv pentru a produce energie electrică).

Pentru producerea a minim 204 mii MW (peste 53% din întreg consumul) de energie electrică pentru malul drept este nevoie de aproximativ 67 mln m3 de gaz. În concluzie, adăugând cantitățile livrate în primele 3 zile ale lunii și volumul alocat pentru producerea electricității, pentru malul drept se va utiliza aproximativ 77,2 mln m3 de gaz (43%) iar pentru malul stâng 99,4 mln m3 (57%).

De ce malul stâng a primit mai mult gaz?

În luna decembrie, malul stâng va primi aproximativ 3,2 mln m3 pe zi. Acest gaz este suficient pentru a asigura cetățenii malului stâng cu gaz, energie termică și electricitate. Luna decembrie este o lună rece și consum mai mare decât noiembrie (reamintesc, în noiembrie au fost alocate 2,3 mln m3 pe zi). Acest volum de gaz va fi suficient și pentru a menține procesele tehnologice la companiile de pe malul stâng (inclusiv MMZ). Este evident că aceste companii nu vor putea activa în regim normal.

Prin comparație, conform contractului, pentru luna decembrie, doar malul stâng trebuia să primească de la Gazprom 217 mln m3 de gaz.

Este avatajos pentru malul drept prețul 73 USD/MW? Va scădea tariful la energia electrică?

Prieteni, în ultima săptămână, am avut creșteri considerabile la prețul energiei electrice pe continentul european. Da, avem mai puțin soare iar turbinele eoliene au produs mai puțină electricitate decât era preconizat, ceea ce a dus la o scumpire în toată Europa. Sistemul de electricitate european este unul extrem de integrat și orice reducere de capacitate într-un anumit colț al Europei duce la efecte pe tot sistemul. În această săptămână, electricitatea cumpărata de Energocom de pe bursa română a depășit prețul de 400 EUR. Procurarea la preț de peste 400 EUR/MW ar fi dus inevitabil la o creștere suplimentară de tarif în luna decembrie. Cel mai probabil ar fi trebuit să avem un tarif de peste 8 lei.

Contractele bilaterale cu România (la preț de 90 EUR) nu acoperă tot necesarul. În toată regiunea, inclusiv România, este deficit de electricitate.

În schimb, după semnarea contractului cu MGRES, tariful nu va mai crește, iar Comisia Situații Excepționale va decide să se revadă tariful. ANRE urmează să reducă tariful chiar începând cu luna decembrie. Sunt premise reale pentru a avea un tarif în jur de 4 MDL. Vom avea o scădere de 25% în cel mai scurt timp.

De unde va lua gaz malul drept?

Încă din vară am început să facem stocuri de gaze. Astăzi avem peste 250 mln m3 și continuăm să achiziționăm. Prețul mediu de achiziție a gazului e de aproximativ 1000 USD. Aceste volume, sunt suficiente pentru perioada următoare. Prețul de achiziție nu va duce la creșteri suplimentare de tarif al gazului. Oferim compensații în factură, economisim și trecem cu bine de această iarnă.

Ce facem în ianuarie?

Am convenit să avem aceeași înțelegere pentru ianuarie, februarie și martie. Malul drept va primi întreagă cantitate de energie electrică la prețul de 73 USD/MW. La finalul lunii decembrie vom continua discuțiile și voi informa despre rezultate.

Vom mai avea deconectări masive de la energie electrică?

Odată ce MGRES va produce mai multă energie electrică riscul de deconectări masive se reduce considerabil. De asemenea, scade riscul ca bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina să ducă la întreruperi de livrare a energie electrice. Repet, avem un obiectiv clar, să ținem țara (spitale, școli, grădinițe etc.) conectate la energie.

Este rentabil din punct de vedere economic să dăm tot volumul de gaz livrat de Gazprom malului stâng în schimbul livrărilor de energie electrică suficientă pentru malul drept?

Da, este. Toate calculele arată că este cea mai bună decizie din punct de vedere economic. Simplu, 204 mii MW la prețul de piață de 400 EUR este egal cu 81,6 mln EUR. Utilizarea a 77,2 mln m3 de gaz pentru malul drept ar fi adus o economie de doar 55,2 mln USD (preț de piață 1500 USD, preț Gazprom 785 USD). Cifrele sunt aproximative pentru că nu putem cunoaște exact evoluția prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău