Care sunt noile modificări în modalitatea de declarare a TVA?

09 Aug. 2021, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Aug. 2021, 15:13 // Actual //  MD Bani

Serviciul Fiscal de Stat a anunțat despre unele modificări operate în modalitatea de declarare a taxei pe valoarea adăugată (TVA), ca rezultat al modificărilor operate în art.102 alin.(12) Codul fiscal în partea ce ține de perioada fiscală în care subiecții impozabili își pot exercita dreptul la deducerea TVA aferent unor categorii de procurări, precum și urmare a solicitărilor parvenite de la mediul de afaceri. Noul ordin a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 6 august curent.

În conformitate cu art.102 alin.(12) din Codul fiscal, subiectul impozabil cumpărător (beneficiar) al serviciilor, energiei electrice, energiei termice, gazului natural, serviciilor publice de telefonie fixă şi mobilă, serviciilor comunale, precum și a produselor petroliere, are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pentru achizițiile respective în luna în care a avut loc livrarea acestora, în cazul în care factura este eliberată de către furnizor până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin factura fiscală respectivă.

Astfel, în Modul de completare a Declarației privind TVA, au fost operate modificări care permit agenților economici declararea în anexa nr.1 ”Facturile fiscale primite” la Declarația privind TVA a facturilor fiscale eliberate de furnizori bunurilor/serviciilor, specificate la art.102 alin.(12) din Codul fiscal, prin două opțiuni:

✔ în perioada fiscală în care acestea au fost primite;

✔ în perioada fiscală în care a avut loc livrarea de către furnizor a bunurilor/serviciilor, pentru care conform prevederilor art.102 alin.(12) din Codul fiscal cumpărătorii își pot exercita dreptul la deducerea TVA în perioada fiscală respectivă.

Suplimentar, modificările la modul de completare a Declarației privind TVA concretizează lista persoanelor obligate de a prezenta Declarația privind TVA, care în cadrul relațiilor contractuale figurează ca cumpărători ai bunurilor întreprinderilor înregistrate ca plătitori a TVA, în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, precum și a bunurilor cu statut de gajate, ipotecate, sechestrate.

Pentru mai multe detalii consultați Ordinul SFS nr.428 din 03.08.2021, care poate fi accesat aici.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.