Cârnații Volkswagen prind viteză! Vânzările lor depășesc orice „cârnatometru”

Chiar dacă vânzările maşinilor Volkswagen sunt în scădere, gigantul german a stabilit un nou record de vânzări în 2024 pentru un produs surprinzător: cârnaţii, transmite Agerpres.

Anul trecut, la cantine şi supermarketuri s-au vândut un număr record de 8.552 milioane de unităţi din linia proprie de cârnaţi a celor de la Volkswagen. Printre aceşti cârnaţi s-a numărat şi renumitul „currywurst”, un cârnat feliat acoperit cu pudră de curry şi ketchup, care are şi o zi naţională ce îi este dedicată. Dintre cele 1.500 de varietăţi de cârnaţi din Germania, „currywurst” este dintre cele mai deosebite, fiind servit adeseori pe o farfurie din carton alături de chipsuri.

Cifrele arată o creştere constantă a vânzărilor pentru linia de cârnaţi a celor de la Volkswagen. Vânzările din 2024 au depăşit precedentul record, stabilit în 2023, cu peste 200.000 de unităţi, a confirmat un purtător de cuvânt al gigantului auto.

Cifrele privind vânzările de cârnaţi au fost publicate într-un mesaj intern trimis angajaţilor de la VW şi postat de consiliul de întreprindere al companiei.

„Cu peste opt milioane de cârnaţi Volkswagen Original Currywurst vânduţi, sărbătorim un nou record de vânzări”, a scris directorul de resurse umane de la VW, Gunnar Kilian, într-o postare pe LinkedIn, notează sursa.

Grupul Volkswagen, cel mai mare producător de automobile din Europa, a vândut aproape la fel de mulţi cârnaţi ca şi automobile. Însă, spre deosebire de vânzările înfloritoare de cârnaţi, vânzările de vehicule ale Grupului Volkswagen au scăzut cu 2.3% în 2024, până la 9.03 milioane de modele, aici fiind incluse toate mărcile din portofoliul grupului, care pe lângă VW include şi Audi, SEAT şi Skoda.

Pentru marca VW, cârnaţii sunt de departe cel mai bine vândut produs. În 2024, VW a vândut 8.5 milioane de cârnaţi, comparativ cu aproximativ 5.2 milioane autoturisme şi utilitare cu marca VW. Compania a estimat că noul record de vânzări se datorează noilor sortimente precum hot dog-ul lansat în 2021, din care anul trecut au fost vândute aproape 2.18 milioane de unităţi. Clasicul VW currywurst s-a vândut în aproape 6.317 milioane unităţi.

Directorul de resurse umane de la VW, Gunnar Kilian, a dezvăluit că urmează să fie lansate şi alte sortimente de cârnaţi VW. „Se lucrează deja la noul nostru produs de succes Currywurst”, a spus Kilian.

Currywurst-ul VW a fost introdus în 1973 şi este vândut la cantinele din cadrul uzinelor VW. Cârnaţii marca VW sunt disponibili şi la multe supermarketuri din landul german Saxonia Inferioară, unde VW îşi are sediul precum şi multe din marile sale uzine. Currywurst este produs la o măcelărie proprie a Volkswagen şi figurează inclusiv în registrul de inventar al produselor VW cu un număr propriu de serie: 199 398 500 A.

Acest cârnat a declanşat şi o dezbatere politică naţională, după ce în 2021 Volkswagen a decis că meniul de la cantina angajaţilor nu trebuie să conţină carne. În replică, fostul cancelar german Gerhard Schroeder a criticat decizia ca un atac la tradiţiile germane.

„Currywurst cu cartofi prăjiţi este unul dintre batoanele energizante ale unui muncitor calificat în producţie”, a susţinut Schroeder, care este născut în landul german Saxonia Inferioară. Ca urmare a criticilor, Volkswagen a reintrodus cârnaţii în meniul cantinelor în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cirnaat #vinzarim viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.