Cât costă cea mai lungă călătorie din lume, cu autobuzul. Durează 56 de zile, iar turiștii vor traversa 22 de țări

O companie indiană de transport se pregătește să lanseze ceea cea mai lungă călătorie cu autobuzul din lume. Autocarul cu 30 de pasageri urmează să plece în august, iar călătoria va dura 56 de zile.

Traseul va cuprinde 22 de țări, ducând călătorii din cel mai mare oraș al Turciei, prin Balcani, Europa de Est, Scandinavia și Europa de Vest, până în capitala Marii Britanii.

Itinerarul cuprinde, printre altele, o traversare cu feribotul pe Golful Finlandei, o vizită la Capul Nord (sau Nordkapp) – cel mai nordic punct din Europa continentală și o croazieră de-a lungul fiordurilor norvegiene.

Întregul pachet costă 24.300 USD, include un mic dejun zilnic, împreună cu 30 de prânzuri și cine, precum și toate sejururile la hotel.

Deși călătoria cu un autobuz timp de două luni ar putea să nu sune extrem de atrăgătoare pentru unii, vehiculul este descris ca „un autobuz special de lux conceput pentru călătorii confortabile pe distanțe lungi”, scrie cnn.com

Pasagerii care se încumetă să plece la un drum lung de peste 12.000 de kilometri, se vor putea relaxa pe scaune rabatabile reglabile „cu spațiu amplu pentru picioare” și vor beneficia de porturi AUX și USB, o tavă pliabilă și suporturi pentru sticle și pahare. Fiecărui pasager i se permite să aducă cu el două „valize de dimensiuni mari”.

Autobuzul spre Londra a fost conceput ca o alternativă la ruta anuală Road to London a Adventures Overland, inspirată parțial de autobuzele Hippie Trail care au traversat lumea în anii 1950 și 1960.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autobuz #cost #calatorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.