Cât de periculos e "generalul Armageddon", șeful invaziei ruse

Generalul australian Mick Ryan, expert în strategie militară a realizat o analiză privitoare la metodele folosite de Serghei Surovikin, generalul „Armaggedon”, pus de Putin în fruntea campaniei militare ilegale din Ucraina.

Reputatul ofițer australian încearcă să atragă atenția că analiza superficială a acțiunilor armatei ruse poate fi dăunătoare în tentativa de a înfrânge militar Moscova.

„O mare parte din relatările despre Ucraina se concentrează pe „ruși” ca pe o masă amorfă. Realitatea este că, chiar și în instituțiile militare inadecvate în ofensivă, există organizare, control și comandă de la vârf. Comandanții militari contează.

În proiectarea viitoarelor operațiuni, liderii și planificatorii militari ucraineni nu se vor uita doar la capacitățile militare și dispoziția în teren a trupelor rusești. Ei vor evalua modul în care filozofia de comandă a lui Surovikin ar putea avea impact asupra viitoarelor operațiuni ucrainene.

Ca atare, trebuie să-l înțelegem pe comandantul inamicului. Dacă îi deslușim stimulentele și motivațiile, îi putem anticipa strategia și planurile. Mecanismele prin care să fie înfrânt sau care să prevină acțiuni militare eficiente rusești în Ucraina pot fi apoi construite”, își începe expunerea generalul Mick Ryan.

Surovikin comandă o armată epuizată, are probleme de moral și a fost uzată constant în ultimele 9 luni. În timpul iernii, ofițerul rus specializat în Siria în distrugerea infrastructurii civile și uciderea cetățenilor de rând, unde și-a câștigat supranumele de „generalul Armageddon”, va trebui să apere teritoriul deja ocupat ilegal și „va face tot ce poate să-și păstreze forța, să reconstituie unități distruse și să construiască o rețea logistică rezistentă”.

„Surovikin va căuta o mai bună aliniere între obiectivele politice ale lui Putin și capacitatea militară a forțelor armate ale Rusiei. Aceste două lucruri au fost prost aliniate de la începutul războiului; această nealiniere a jucat un rol important în performanța slabă a armatei ruse.

Obiectivele politice ale lui Putin în luna februarie a acestui an au fost mult mai mari decât au fost capabile să atingă micile forțe terestre și aeriene ruse, prea dezagregate. Concentrarea puterii de luptă în Donbas la jumătatea anului 2022 a fost o demonstrație că rușii au înțeles acest lucru.

Dar vedem, mai nou, un fel de „întâlnire la mijloc” între politică și armată. Din punct de vedere politic, Rusia mobilizează oamenii și industria pentru a oferi o capacitate militară mai mare pentru operațiunile militare ucrainene.

In the wake of the Ukrainian victory in western #Kherson, and in the midst of Russia’s ongoing terror bombing campaign against Ukrainian civil infrastructure, we should look at the man in charge of Russia's campaign. A thread on General #Surovikin. 1/25 🧵 pic.twitter.com/zbWPFSQUtE

— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) November 28, 2022

#Surovikin #General #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.