Cât de periculos e "generalul Armageddon", șeful invaziei ruse

Generalul australian Mick Ryan, expert în strategie militară a realizat o analiză privitoare la metodele folosite de Serghei Surovikin, generalul „Armaggedon”, pus de Putin în fruntea campaniei militare ilegale din Ucraina.

Reputatul ofițer australian încearcă să atragă atenția că analiza superficială a acțiunilor armatei ruse poate fi dăunătoare în tentativa de a înfrânge militar Moscova.

„O mare parte din relatările despre Ucraina se concentrează pe „ruși” ca pe o masă amorfă. Realitatea este că, chiar și în instituțiile militare inadecvate în ofensivă, există organizare, control și comandă de la vârf. Comandanții militari contează.

În proiectarea viitoarelor operațiuni, liderii și planificatorii militari ucraineni nu se vor uita doar la capacitățile militare și dispoziția în teren a trupelor rusești. Ei vor evalua modul în care filozofia de comandă a lui Surovikin ar putea avea impact asupra viitoarelor operațiuni ucrainene.

Ca atare, trebuie să-l înțelegem pe comandantul inamicului. Dacă îi deslușim stimulentele și motivațiile, îi putem anticipa strategia și planurile. Mecanismele prin care să fie înfrânt sau care să prevină acțiuni militare eficiente rusești în Ucraina pot fi apoi construite”, își începe expunerea generalul Mick Ryan.

Surovikin comandă o armată epuizată, are probleme de moral și a fost uzată constant în ultimele 9 luni. În timpul iernii, ofițerul rus specializat în Siria în distrugerea infrastructurii civile și uciderea cetățenilor de rând, unde și-a câștigat supranumele de „generalul Armageddon”, va trebui să apere teritoriul deja ocupat ilegal și „va face tot ce poate să-și păstreze forța, să reconstituie unități distruse și să construiască o rețea logistică rezistentă”.

„Surovikin va căuta o mai bună aliniere între obiectivele politice ale lui Putin și capacitatea militară a forțelor armate ale Rusiei. Aceste două lucruri au fost prost aliniate de la începutul războiului; această nealiniere a jucat un rol important în performanța slabă a armatei ruse.

Obiectivele politice ale lui Putin în luna februarie a acestui an au fost mult mai mari decât au fost capabile să atingă micile forțe terestre și aeriene ruse, prea dezagregate. Concentrarea puterii de luptă în Donbas la jumătatea anului 2022 a fost o demonstrație că rușii au înțeles acest lucru.

Dar vedem, mai nou, un fel de „întâlnire la mijloc” între politică și armată. Din punct de vedere politic, Rusia mobilizează oamenii și industria pentru a oferi o capacitate militară mai mare pentru operațiunile militare ucrainene.

In the wake of the Ukrainian victory in western #Kherson, and in the midst of Russia’s ongoing terror bombing campaign against Ukrainian civil infrastructure, we should look at the man in charge of Russia's campaign. A thread on General #Surovikin. 1/25 🧵 pic.twitter.com/zbWPFSQUtE

— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) November 28, 2022

#Surovikin #General #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.