Cât de sigur a devenit zborul cu avionul: Topul celor mai sigure țări

Siguranța zborurilor aeriene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în ultimele decenii, riscul de deces reducându-se la jumătate la fiecare zece ani, începând cu sfârșitul anilor 1960, potrivit unui studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), publicat joi.

Conform studiului, între 2018 și 2022, media globală a fost de un deces la fiecare 13,7 milioane de pasageri, o îmbunătățire notabilă față de perioada 2008-2017, când s-a înregistrat un deces la fiecare 7,9 milioane de pasageri, și față de anii 1968-1977, când media era de un deces la fiecare 350.000 de pasageri.

„Siguranța aeriană este într-o continuă îmbunătățire,” a declarat Arnold Barnett, profesor la MIT și coautor al studiului, publicat în revista Journal of Air Transport Management. Totuși, Barnett avertizează că acest progres nu este garantat, reamintind de ultimul accident major din Statele Unite, din 2009, când un avion al companiei Colgan Air s-a prăbușit, provocând moartea a 49 de pasageri.

În ciuda acestor progrese, incidente recente, precum coliziuni evitate în ultima clipă pe pistele americane și problemele cu modelul 737 MAX 9 al grupului Boeing, au ridicat noi îngrijorări cu privire la siguranța aviației.

Studiul MIT stabilește și un clasament al celor mai sigure țări în privința aviației. Pe primul loc se află Statele Unite, țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Australia, Canada, China, Israel, Japonia și Noua Zeelandă. Pe de altă parte, țări precum Brazilia, India, Mexic și Coreea de Sud se situează în categoria a doua, în timp ce restul țărilor, deși au riscuri mai mari, au reușit să își reducă riscurile la jumătate în perioada 2018-2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zbor #siguranta #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pragul pentru constatarea poziției dominante ar putea fi redus de la 50% la 40%, iar Consiliul Concurenței va primi competențe extinse în materie de control al concentrărilor, inspecții și aplicare a sancțiunilor, potrivit proiectului de lege prin care este modificată legislația în domeniul concurenței.

Documentul vizează armonizarea cadrului național cu regulamentele Uniunii Europene privind aplicarea normelor antitrust și controlul concentrărilor economice.

Una dintre cele mai importante modificări este redefinirea poziției dominante. Pe lângă reducerea pragului de la 50% la 40%, proiectul stabilește expres că poziția dominantă „rezultă dintr-o combinație de mai mulți factori”, iar evaluarea va ține cont de structura pieței, presiunea concurenților existenți, posibilitatea intrării pe piață a unor competitori noi și puterea de negociere a clienților.

Sunt introduse reguli noi și pentru concentrările economice. Notificarea unei fuziuni sau achiziții va fi considerată „efectivă” doar dacă informațiile prezentate sunt complete și corecte. Documentul prevede că notificarea trebuie să includă formularul de notificare, documentele justificative, nota privind cifra totală de afaceri și dovada plății taxei de examinare, iar „informațiile trebuie să fie corecte și complete”. Consiliul Concurenței va avea la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a confirma caracterul efectiv al notificării sau pentru a solicita completări. Termenul de examinare poate fi prelungit până la 40 de zile lucrătoare în faza inițială și până la 105 zile lucrătoare în faza investigației aprofundate, în cazul în care întreprinderile își asumă angajamente pentru a înlătura îngrijorările de concurență. În situația în care autoritatea nu adoptă o decizie în termenul prevăzut de lege, concentrarea se consideră compatibilă cu mediul concurențial.

Proiectul reglementează mai detaliat și inspecțiile. Consiliul Concurenței va putea efectua controale la orice întreprindere, asociere de întreprinderi sau autoritate publică, în baza unui ordin emis de președinte, care va indica scopul și obiectul inspecției, data începerii acesteia, sancțiunile aplicabile și dreptul de contestare în instanță. Pentru inspecțiile desfășurate în alte spații decât sediile companiilor, inclusiv în locuințe, va fi necesar atât ordinul președintelui Consiliului Concurenței, cât și o încheiere a instanței de judecată privind autorizarea inspecției. Instanța urmează să se pronunțe asupra cererii în termen de cel mult 48 de ore.

În materie probatorie, Consiliul Concurenței va putea utiliza înscrisuri, declarații orale, mesaje electronice și orice alte informații, indiferent de forma sau suportul pe care sunt stocate. Sunt introduse și prevederi privind avertizorii de concurență, ale căror informații pot sta la baza inițierii procedurilor, cu protejarea identității acestora.

Totodată, suspendarea executării unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței va putea fi dispusă de instanță doar cu plata unei cauțiuni de 35% din valoarea sancțiunii sau prin prezentarea unei garanții bancare.