Cât de sigur a devenit zborul cu avionul: Topul celor mai sigure țări

Siguranța zborurilor aeriene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în ultimele decenii, riscul de deces reducându-se la jumătate la fiecare zece ani, începând cu sfârșitul anilor 1960, potrivit unui studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), publicat joi.

Conform studiului, între 2018 și 2022, media globală a fost de un deces la fiecare 13,7 milioane de pasageri, o îmbunătățire notabilă față de perioada 2008-2017, când s-a înregistrat un deces la fiecare 7,9 milioane de pasageri, și față de anii 1968-1977, când media era de un deces la fiecare 350.000 de pasageri.

„Siguranța aeriană este într-o continuă îmbunătățire,” a declarat Arnold Barnett, profesor la MIT și coautor al studiului, publicat în revista Journal of Air Transport Management. Totuși, Barnett avertizează că acest progres nu este garantat, reamintind de ultimul accident major din Statele Unite, din 2009, când un avion al companiei Colgan Air s-a prăbușit, provocând moartea a 49 de pasageri.

În ciuda acestor progrese, incidente recente, precum coliziuni evitate în ultima clipă pe pistele americane și problemele cu modelul 737 MAX 9 al grupului Boeing, au ridicat noi îngrijorări cu privire la siguranța aviației.

Studiul MIT stabilește și un clasament al celor mai sigure țări în privința aviației. Pe primul loc se află Statele Unite, țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Australia, Canada, China, Israel, Japonia și Noua Zeelandă. Pe de altă parte, țări precum Brazilia, India, Mexic și Coreea de Sud se situează în categoria a doua, în timp ce restul țărilor, deși au riscuri mai mari, au reușit să își reducă riscurile la jumătate în perioada 2018-2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zbor #siguranta #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.