Cât de sigur a devenit zborul cu avionul: Topul celor mai sigure țări

Siguranța zborurilor aeriene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în ultimele decenii, riscul de deces reducându-se la jumătate la fiecare zece ani, începând cu sfârșitul anilor 1960, potrivit unui studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), publicat joi.

Conform studiului, între 2018 și 2022, media globală a fost de un deces la fiecare 13,7 milioane de pasageri, o îmbunătățire notabilă față de perioada 2008-2017, când s-a înregistrat un deces la fiecare 7,9 milioane de pasageri, și față de anii 1968-1977, când media era de un deces la fiecare 350.000 de pasageri.

„Siguranța aeriană este într-o continuă îmbunătățire,” a declarat Arnold Barnett, profesor la MIT și coautor al studiului, publicat în revista Journal of Air Transport Management. Totuși, Barnett avertizează că acest progres nu este garantat, reamintind de ultimul accident major din Statele Unite, din 2009, când un avion al companiei Colgan Air s-a prăbușit, provocând moartea a 49 de pasageri.

În ciuda acestor progrese, incidente recente, precum coliziuni evitate în ultima clipă pe pistele americane și problemele cu modelul 737 MAX 9 al grupului Boeing, au ridicat noi îngrijorări cu privire la siguranța aviației.

Studiul MIT stabilește și un clasament al celor mai sigure țări în privința aviației. Pe primul loc se află Statele Unite, țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Australia, Canada, China, Israel, Japonia și Noua Zeelandă. Pe de altă parte, țări precum Brazilia, India, Mexic și Coreea de Sud se situează în categoria a doua, în timp ce restul țărilor, deși au riscuri mai mari, au reușit să își reducă riscurile la jumătate în perioada 2018-2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zbor #siguranta #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.