Cât de sigur a devenit zborul cu avionul: Topul celor mai sigure țări

Siguranța zborurilor aeriene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în ultimele decenii, riscul de deces reducându-se la jumătate la fiecare zece ani, începând cu sfârșitul anilor 1960, potrivit unui studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), publicat joi.

Conform studiului, între 2018 și 2022, media globală a fost de un deces la fiecare 13,7 milioane de pasageri, o îmbunătățire notabilă față de perioada 2008-2017, când s-a înregistrat un deces la fiecare 7,9 milioane de pasageri, și față de anii 1968-1977, când media era de un deces la fiecare 350.000 de pasageri.

„Siguranța aeriană este într-o continuă îmbunătățire,” a declarat Arnold Barnett, profesor la MIT și coautor al studiului, publicat în revista Journal of Air Transport Management. Totuși, Barnett avertizează că acest progres nu este garantat, reamintind de ultimul accident major din Statele Unite, din 2009, când un avion al companiei Colgan Air s-a prăbușit, provocând moartea a 49 de pasageri.

În ciuda acestor progrese, incidente recente, precum coliziuni evitate în ultima clipă pe pistele americane și problemele cu modelul 737 MAX 9 al grupului Boeing, au ridicat noi îngrijorări cu privire la siguranța aviației.

Studiul MIT stabilește și un clasament al celor mai sigure țări în privința aviației. Pe primul loc se află Statele Unite, țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Australia, Canada, China, Israel, Japonia și Noua Zeelandă. Pe de altă parte, țări precum Brazilia, India, Mexic și Coreea de Sud se situează în categoria a doua, în timp ce restul țărilor, deși au riscuri mai mari, au reușit să își reducă riscurile la jumătate în perioada 2018-2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zbor #siguranta #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie