Cât de sigur a devenit zborul cu avionul: Topul celor mai sigure țări

Siguranța zborurilor aeriene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în ultimele decenii, riscul de deces reducându-se la jumătate la fiecare zece ani, începând cu sfârșitul anilor 1960, potrivit unui studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), publicat joi.

Conform studiului, între 2018 și 2022, media globală a fost de un deces la fiecare 13,7 milioane de pasageri, o îmbunătățire notabilă față de perioada 2008-2017, când s-a înregistrat un deces la fiecare 7,9 milioane de pasageri, și față de anii 1968-1977, când media era de un deces la fiecare 350.000 de pasageri.

„Siguranța aeriană este într-o continuă îmbunătățire,” a declarat Arnold Barnett, profesor la MIT și coautor al studiului, publicat în revista Journal of Air Transport Management. Totuși, Barnett avertizează că acest progres nu este garantat, reamintind de ultimul accident major din Statele Unite, din 2009, când un avion al companiei Colgan Air s-a prăbușit, provocând moartea a 49 de pasageri.

În ciuda acestor progrese, incidente recente, precum coliziuni evitate în ultima clipă pe pistele americane și problemele cu modelul 737 MAX 9 al grupului Boeing, au ridicat noi îngrijorări cu privire la siguranța aviației.

Studiul MIT stabilește și un clasament al celor mai sigure țări în privința aviației. Pe primul loc se află Statele Unite, țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Australia, Canada, China, Israel, Japonia și Noua Zeelandă. Pe de altă parte, țări precum Brazilia, India, Mexic și Coreea de Sud se situează în categoria a doua, în timp ce restul țărilor, deși au riscuri mai mari, au reușit să își reducă riscurile la jumătate în perioada 2018-2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zbor #siguranta #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procuratura Hîncești, Oficiul Ialoveni, anunță pronunțarea unei sentințe de condamnare într-o cauză penală în care șapte membri ai unui grup criminal organizat, precum și o persoană juridică, au fost găsiți vinovați de comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani, cu un prejudiciu total de 245.000 de lei.

Instanța de judecată a stabilit pedepse diferite pentru inculpați. Doi dintre aceștia au fost condamnați la câte 11 ani de închisoare, fiind obligați să achite și amenzi de câte 850.000 de lei. O inculpată a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare și o amendă de 800.000 de lei, urmând să execute jumătate din pedeapsă în penitenciar, iar cealaltă jumătate fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. Un alt inculpat a fost condamnat la 8 ani de închisoare și o amendă de 750.000 de lei, în aceleași condiții de executare parțială și suspendare. O altă inculpată a fost sancționată cu 7 ani și 6 luni de închisoare și o amendă de 725.000 de lei, jumătate din pedeapsă urmând a fi executată efectiv. Alți doi inculpați au fost condamnați la 5 ani de închisoare cu suspendare, fiind obligați să achite amenzi cuprinse între 250.000 și 300.000 de lei. În cazul persoanei juridice implicate, instanța a dispus lichidarea acesteia.

Potrivit materialelor cauzei, opt persoane, dintre care cinci bărbați, doi aflați deja în detenție în instituțiile penitenciare din Republica Moldova, și trei femei, acționând împreună cu alte persoane aflate în curs de identificare, au creat o entitate juridică fictivă, cu toate atributele unei companii de comercializare a produselor agricole. Scopul acesteia a fost utilizarea în activități infracționale.

Ulterior, pe o platformă specializată de tranzacționare a produselor agricole, grupul a plasat un anunț fals privind vânzarea de semințe de floarea-soarelui. Sub pretextul unui preț mai mic decât media pieței, membrii grupului au indus în eroare o victimă, determinând-o să transfere suma de 245.000 de lei.

Pentru a ascunde proveniența ilicită a banilor, inculpații au utilizat semnătura electronică a unui pseudo-administrator, efectuând transferuri în mai multe tranșe de pe contul companiei către conturile unor persoane fizice. Pentru a conferi un caracter legal acestor operațiuni, au fost falsificate contracte și prezentate instituției bancare date nereale privind destinația plăților. Ulterior, banii au fost retrași și însușiți de membrii grupului criminal.