Apocalipsa gazieră în Republica Moldova! Cea mai grea iarnă. Anunțul lui Sturza care îngrozește țara

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se arată indignat într-o postare pe Facebook că aflându-se la Chișinău, orașul este iluminat ca pomul de Crăciun. Ambuteiajele te fac să practici tracking-ul în plin oraș. Oamenii poate simt ceva, au auzit ceva că se întâmplă în lume, dar trăiesc cu speranța că pe noi ne va ocoli și va fi… cald la iarnă.

Potrivit fostului premieri, evident, și autoritățile se străduiesc din răsputeri să convingă populations că tăt va fi ghine! Mai facem o tură prin Europa după pomeni și vă vom da gratis. Lemne, în primul rând. Multe și rotunde.

„De ce să nu o spunem cinstit: da, nu vom îngheța, da, vor fi curent și gaze, dar vor fi cantități limitate și la un preț foarte mare? Ca să ajungă la toți și să trecem iarna mai mult sau mai puțin bine, inclusiv financiar, va trebui să economisim. Să ne restrângem spațiul, să căptușim bine ferestrele, să închidem ușa la scară, să stingem lumina și apa după noi în baie. Să ne spălăm cu apă călduță, dacă nu rece, și să o facem cât mai rapid. Să închidem restaurantele, cafenelele, sălile de concert la ora 20. Să limităm iluminatul stradal dacă nu total, păi măcar unul din trei. Să lucrăm și să învățăm (of, tare nu-mi place!) de la distanță. Să… ne uităm ce fac europenii, care au resurse infinit mai multe. Ei nu visează la gaz ieftin cu miros de sânge de la agresor, ei economisesc, strâng cureaua pentru dreptul la viitor, caută (și, credeți-mă, cu succes) alternative”, spune Sturza.

Omul de afaceri se întreabă retoric: „Noi ce facem? O trimitem pe Maia Sandu la Putin după gaz. Dar de ce nu direct la Rostov?”

„De ce mă leg de „băieței” și „fetițe”? Păi, cei care au astăzi până în 40 de ani au prins o perioadă lungă de prosperitate, când totul creștea – bunăstarea, salariile, circulația liberă. Perioadă care va fi întreruptă acum de o brutală criză. Cum și în ce formă vom supraviețui, depinde de fiecare din noi. Crizele sunt un fenomen aproape natural, deși Doamne ferește să fie declanșate ca acum de un război. Trebuie să ne învățăm să le depășim cu demnitate și capacitate de a-i ajuta pe cei mai slabi ca noi”, a precizat Sturza.

Omul de afaceri așteaptă de la autorități un mesaj de mobilizare, fie și pe Lemne.md.

#Sturza #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul tinerilor din Republica Moldova continuă să scadă. La începutul anului 2026, în țară locuiau 517,3 mii de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani, cu 13 500 mai puține decât cu un an înainte, arată datele Biroului Național de Statistică.

Raportată la cele 365 de zile ale anului, diminuarea reprezintă echivalentul statistic a aproximativ 37 de tineri pe zi. Calculul nu indică însă câți tineri au emigrat zilnic, întrucât datele nu precizează cauzele scăderii și includ inclusiv trecerea persoanelor dintr-o grupă de vârstă în alta.

Tinerii constituie în prezent 21,9% din populația cu reședință obișnuită a țării, adică puțin peste unul din cinci locuitori. Dintre aceștia, 52,1% sunt femei, iar 47,9% – bărbați.

Datele arată că declinul se concentrează în special în rândul tinerilor adulți. Numărul persoanelor de 20–34 de ani s-a redus într-un singur an cu 16.200. Cea mai mare scădere, de 8.200 de persoane, a fost înregistrată în grupa de 30–34 de ani. Au urmat tinerii de 25–29 de ani, al căror număr s-a diminuat cu 5.500, și cei de 20–24 de ani – cu 2.500.

În schimb, generația de 14–19 ani a crescut cu 2.700 de persoane. Majorarea a compensat parțial reducerea din grupele mai mari de vârstă, dar nu a reușit să oprească declinul general.

În ceea ce privește situația de pe piața muncii, în anul 2025, doar 37,7% dintre tinerii de 15–34 de ani erau ocupați, iar 59,9% se aflau în afara forței de muncă. Mai mult de jumătate dintre tinerii inactivi erau elevi sau studenți, iar 19% se ocupau de îngrijirea familiei.

Totuși, 27,9% dintre persoanele de 15–34 de ani nu lucrau și nu erau cuprinse în nicio formă de educație sau instruire. În categoria de 15–29 de ani ponderea tinerilor NEET a fost de 23,2%, iar în rândul celor de 15–24 de ani de 14,5%.

Rata șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani a ajuns la 7,4%, aproape dublu față de media națională de 3,8%. Paradoxal, cea mai mare rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor cu studii superioare – 6,2%, comparativ cu 5,3% în cazul celor cu un nivel scăzut de instruire.

Aproape fiecare al cincilea tânăr ocupat, 18,7%, muncea informal. Dintre tinerii salariați, 5,8% lucrau fără contract individual de muncă. Practica era de peste două ori mai răspândită printre bărbați: 7,8%, față de 3,6% în cazul femeilor.

Numărul elevilor de liceu, al celor din învățământul profesional tehnic și al studenților a ajuns la 151.900, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Învățământul profesional tehnic număra 50.200 de elevi, cu aproximativ 22% mai mulți decât în anul de studii 2021/2022.

În universități se menține însă o concentrare puternică asupra anumitor specialități. Aproape jumătate dintre absolvenții din 2025, respectiv 45,2%, au studiat business, administrare și drept. Calculat din totalul de 13.800 de absolvenți, este vorba despre aproximativ 6.200 de persoane. Domeniile inginerești au reprezentat doar 8%, echivalentul a circa 1.100 de absolvenți.

Datele BNS mai scot în evidență decalajele dintre sat și oraș. Vârsta medie la prima naștere a fost de 28,5 ani în mediul urban și de 24,4 ani în mediul rural, o diferență de peste patru ani. Totodată, 78,6% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere aveau un computer, față de numai 48,3% în mediul rural. În cazul aparatelor de aer condiționat, decalajul este și mai mare: 39,5% față de 9,3%.

Tabloul statistic indică două tendințe opuse: participarea tinerilor la educație este în creștere, însă generația tânără se restrânge, iar integrarea pe piața muncii rămâne dificilă. Datele folosesc grupe de vârstă diferite, de la 14–34 la 15–24 sau 15–29 de ani, astfel încât indicatorii nu pot fi comparați direct fără a ține cont de populația de referință.