Cât gaz și petrol cumpără vecinii Republicii Moldova din Rusia. Chișinăul a renunțat la metanul rusesc în anul 2022

În ciuda embargoului petrolier impus de UE și a politicii anunțate de unele de a nu mai cumpăra hidrocarburi din Rusia, Uniunea Europeană rămâne al doilea cumpărător global de petrol și gaze provenind din Federația Rusă. Iar țările din centrul și estul Europei sunt printre principalii cumpărători.

Veniturile Rusiei din exporturile de combustibili fosili au scăzut semnificativ de la vârful atins în martie 2022, dar multe țări continuă să importe din Rusia combustibili fosili în valoare de milioane de dolari pe zi, potrivit unor date ale Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) puse de Visual Capitalist într-o formă grafică.

Astfel, Veniturile Rusiei din combustibilii fosili exportați către UE au scăzut cu peste 90% față de vârful lor, dar în acest an (date de la 1 ianuarie până la 16 iunie) blocul a importat în continuare petrol și gaze în valoare de peste 18 miliarde de dolari. Cu această sumă, statele UE împreună sunt al doilea cumpărător de combustibili fosili din Rusia, după China, care este primul, cu importuri totale de 30 de miliarde de dolari în perioada 1 ianuarie-16 martie. Din totalul importurilor statelor UE, 60% a fost petrol și 40% gaze naturale.

Poate deloc suprinzător, dintre statele UE cei mai mari importatori de petrol și gaze din Rusia sunt state din zona central și est-europeană. Astfel, Slovacia ar fi cel mai mare importator din UE, cu petrol și gaze cumpărate în valoare de 2 miliarde de dolari, urmată de Ungaria, cu 1,9 miliarde, ca și Belgia. Urmează Spania, Olanda și Bulgaria, vecinii noștri de la sud plătind pentru combustibilul rusesc 1,3 miliarde de dolari, cea mai mare parte a sumei mergând pentru achizițiile de petrol.

Statele din centrul și estul continentului depind de Rusia pentru că, de-a lungul timpului, și pe fondul lipsei producției interne, sistemul lor de aprovizionare cu resurse energetice, atât ca infrastructură cât și ca politică a funcționat cu această dependență. Astfel, Bulgaria are o singură rafinărie de petrol, deținută de grupul rus Lukoil la Burgas iar rafinăriile din Ungaria și Slovacia, acum controlate de Mol, sunt conectate la marea conductă de transport a țițeiului rusesc spre Europa, Druzhba. Aceste țări sunt și exceptate, temporar, de la embargul impus asupra țițeiului rusesc.

În ceea ce privețte gazele naturale, nu a fost impus un embargou, dar sistemul de conducte creat în Europa de Est – inclusiv prin dezvoltările noi rusești (Turk Stream) a existat mai ales pentru a livra gaze din Rusia către țările din centrul și estul continentului, via Ucraina sau Polonia, în trecut. Unele state încearcă să găsească surse alternative (Bulgaria importă mai puțin, pentru că are acces la gaz nou caspic, Polonia nu mai importă nimic din Rusia, preferând să cumpere LNG) dar altele, ca Ungaria, cel mai cunoscut caz, preferă să cumpere, momentan, gaze din Rusia în volume substanțiale.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.