Aproape 10 miliarde de lei sub sechestru, dar în buget ajung „bănuți”: ce scoate la iveală Curtea de Conturi

Active de 9,6 miliarde de lei sunt sub sechestru în Moldova, însă recuperările rămân reduse. Datele reies din raportul de audit al Curții de Conturi privind administrarea și valorificarea bunurilor confiscate și sechestrate în perioada 2023–2025.

La 31 decembrie 2025, autoritățile aveau indisponibilizate 6 227 de active în valoare totală de circa 9,6 miliarde de lei. Cea mai mare parte este gestionată de Procuratura Anticorupție – 5,6 miliarde lei (58,4%), urmată de PCCOCS – 1,6 miliarde lei (17,1%), CNA – 1,2 miliarde lei (13%) și Procuratura Generală – aproximativ 0,7 miliarde lei (7%).

Potrivit raportului, în cazul bunurilor indisponibilizate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), nivelul mediu de recuperare a mijloacelor financiare care au ajuns efectiv în buget în perioada 2018–2025 a fost de circa 0,6% . ARBI a aplicat sechestre în valoare de 2,24 miliarde lei, în special asupra capitalului social, care constituie 2,07 miliarde lei.

În același timp, sumele sechestrate în numerar, păstrate în conturile gestionate de CNA, au crescut de la 98,4 milioane lei la începutul anului 2023 la 709,8 milioane lei la sfârșitul anului 2025.

Auditul evidențiază probleme majore la valorificarea bunurilor confiscate. În perioada 2023–2025, Serviciul Fiscal de Stat a preluat bunuri în valoare de 106,3 milioane lei, dintre care 87,1 milioane lei au provenit de la Serviciul Vamal . Totuși, bunuri de 61,5 milioane lei au fost vândute prin consignație cu reduceri de 48,5 milioane lei, iar la buget au ajuns doar 11,8 milioane lei, adică 19,2% din valoare .

La sfârșitul anului 2025, în gestiunea Serviciului Fiscal de Stat se aflau bunuri confiscate de 61,6 milioane lei, în creștere cu aproape 48% față de anul precedent. Din acestea, bunuri de 48,1 milioane lei erau stocate în depozite, iar 13,5 milioane lei erau transmise spre comercializare .

O parte semnificativă a bunurilor rămân ani la rând nevalorificate: circa 4 500 de poziții de mărfuri în valoare de 26,3 milioane lei provin din anii 2021–2024, iar alte 3 000 de poziții, în valoare de 21,8 milioane lei, au fost acumulate în 2025 . În plus, aproximativ 4,7 mii de bunuri fără valoare nu au fost nici distruse, nici valorificate.

Curtea de Conturi constată că lipsa condițiilor adecvate de depozitare a dus, în unele cazuri, la degradarea bunurilor și la diminuarea veniturilor potențiale. Totodată, instituția semnalează lipsa unei platforme digitale unice pentru comercializarea bunurilor confiscate.

Probleme sunt identificate și la executarea hotărârilor judecătorești. Dintr-un eșantion de 404 documente executorii, în valoare totală de circa 567,5 milioane lei, statul a încasat doar 17 milioane lei, în timp ce aproximativ 550,5 milioane lei au rămas neîncasate.

Auditul evidențiază deficiențe în procesele de evidență, administrare și valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate și formulează recomandări pentru îmbunătățirea mecanismelor, astfel încât veniturile la buget să poată fi majorate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#bunuri sub sechestru #ARBI #recuperare #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.