Câte de mare a fost cutremurul pe piața imobiliară?! Moldova, în topul statelor cu cele mai scumpe credite ipotecare

Ciclul de creștere a dobânzilor ipotecare în Europa continuă. În luna martie 2023, Ucraina a fost lider la rata ipotecarelor, urmată de Moldova, Ungaria, Polonia, România și Rusia. Cu toate acestea, unii lideri ai ratingului de la începutul anului au reușit să reducă ratele la creditele pentru locuințe, reiese din analiza datelor RIA Novosti de la băncile centrale ale statelor.

Rata medie ipotecară din Ucraina a ajuns la 13,4% în martie, cea mai mare din 2019. Pe locul doi s-a situat Moldova, unde costul creditelor ipotecare a fost de 12,03%. În Ungaria rata a fost de 10,52%, iar în Polonia 8,9%. Ultimele trei țări, deși rămân printre liderii în ceea ce privește costul creditelor ipotecare au scăzut ratele medii ultimele 1-2 luni.

În total, primele șase țări cu cele mai „scumpe” credite ipotecare sunt România și Rusia. În aceste țări, ratele au fost la nivelul de 8,4%, respectiv 8,18% pe an. Ratele la ipotecare în intervalul 6-8% au fost în martie în Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Cehia și Serbia. Rate de 4,5-5,9% au fost în Lituania, Danemarca, Letonia, Estonia, Marea Britanie, Slovenia, Cipru și Albania.

Unele dintre cele mai scăzute rate ale creditelor pentru locuințe în luna martie au fost în Elveția, Croația, Bulgaria și Franța – în intervalul 2,4-2,9%. Și cel mai ieftin credit ipotecar din Europa a fost în Malta – 2,4%. Cu toate acestea, la sfârșitul verii trecute, cele mai ieftine credite pentru locuințe aveau o dobândă de 1,36% (în Luxemburg), în decembrie – 2,1% (în Franța), iar în martie 2023 – 2,3% (tot în Franța).

În același timp, în marea majoritate a statelor din regiune, ratele medii sunt încă la nivelul maximelor pe termen lung și uneori chiar istorice. Astfel, dobânzile din Germania, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Slovenia, Olanda și Austria au atins valorile anilor 2008-2009. Costul creditelor pentru locuințe a crescut la valorile anilor 2010-2011 în Lituania, Letonia, Estonia, Elveția și România.

Costul creditelor ipotecare a crescut la nivelul din 2015 în Macedonia de Nord, Slovacia, Muntenegru și Irlanda.

De la începutul anului, ratele au crescut cel mai mult în Ucraina, Rusia și Cipru – cu 3,9, 1,53 și, respectiv, 1,4 puncte procentuale. Și invers, ratele au scăzut în Bulgaria, Malta, Polonia și Moldova – cu 0,02-0,7 puncte procentuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobiliare #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.