Cine a scos răsărita din țară

Republica Moldova a înregistrat un volum semnificativ de exporturi de semințe de floarea soarelui în luna aprilie, cu un total de 73 de mii de tone, în timp ce, într-un gest surprinzător, Comisia de licențiere a decis să permită importul de răsărită pentru prima dată, acordând dreptul exclusiv companiei Trans Oil. Reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, a declarat că este vorba despre o cantitate de aproximativ 70 de mii de tone de răsărită.

Potrivit datelor publicate de Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere, în luna aprilie, cele mai mari cantități de semințe de floarea soarelui au fost exportate de către RUSAGRO-PRIM, cu un total de 14,5 mii de tone. Rusagro-Prim SRL din Cupcini, Edineț, deținută de Savvelii Russu. Compania deține un elevator la Cupcini, dar și un terminal cerealier, în portul Reni din Ucraina. Pe locul doi la exportul de floarea soarelui este OROM-IMEXPO, cu 13,5 mii tone, și VADALEX GRAINS, cu 6,2 mii de tone.

Iurie Rija a subliniat că, în perioada iulie 2023 – aprilie 2024, Moldova a exportat un total de 794 de mii de tone de semințe de floarea soarelui, sub formă de materie primă și prelucrată.

În ceea ce privește exportul de ulei și răsărită de floarea soarelui, în aceeași perioadă menționată anterior, au fost livrate pe piețele externe 190 de mii de tone de ulei și 435,2 mii de tone de răsărită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.