Câte milioane de dolari a costat căldura moldovenilor pentru o săptămână

Guvernul Gavrilița a transferat pe contul companiei Energocom 1,7 miliarde de lei pentru majorarea capitalului social. Decizia a fost luată de către autorități, pentru a procura gaz natural din surse alternative. Banii au fost alocați din bugetul de stat prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale din 22 octombrie. Decizia a fost luată în urma reducerii livrărilor de gaze cu 35% de către Gazprom, dar și a crizei energetice în care s-a pomenit țara.

În cele cinci zile de la sfârșitul lunii octombrie Energocom a lansat șapte licitații și a achiziționat gaz de la o companie poloneză PGNiG, Olandeză – Vitol și Naftogaz. De la primele două achiziționat câte 1 mil. de metri cubi de gaz, iar de la compania ucraineană Naftogaz a cumpărat cel mai mult – 15 mil. metri cubi.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat într-o conferință de presă că prețul achitat de Republica Moldova a fost de 994 USD per mia de metri cubi. Iar per total pentru gazul consumat de la cele 7 licitații au fost cheltuiți 17 mil. USD. „Banii care au rămas din cei 1,7 miliarde de lei vor fi returnați la bugetul de stat”.

Din 22 octombrie 2021 în R. Moldova a fost anunțată starea de urgență privind sectorul gazelor naturale. Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), prin hotărârea nr. 1 din aceeași zi, a mandatat Energocom, companie deținută în proporție de 100% de stat, să achiziționeze gaze pentru a fi furnizate la frontiera cu Republica Moldova și să încheie contrcate cu companiile care vor participa la licitație.

#cîldură #furnizare #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.