Granturi pentru APL-uri și femei antreprenoare! Participă la concurs și câștigă premii până la 18.000 dolari

Suedia și PNUD lansează două concursuri de granturi destinate autorităților publice locale (APL) și femeilor antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană. Concursurile sunt organizate de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia.

Concurs pentru APL-uri

În cadrul concursului destinat APL-urilor, vor fi selectate 30 de comunități din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană , care vor putea beneficia de granturi de până la 16.000 dolari SUA fiecare și de asistență tehnică pentru realizarea proiectelor menite să sporească reziliența comunităților la schimbările climatice, să reducă riscurile dezastrelor și să contribuie la dezvoltarea durabilă a localităților. Sunt eligibile comunitățile cu o populație minimă de 2000 de locuitori, care pot veni cu o contribuție de cel puțin 10% din suma solicitată. Propunerile de proiect pot fi depuse atât din comunitățile rurale, cât și de cele urbane din zonele-țintă. O comunitate va putea beneficia de un singur grant din partea proiectului. Mai multe detalii despre condițiile de participare la concurs și activitățile eligibile pentru finanțare puteți găsi aici. Termenul-limită pentru depunerea propunerilor de proiect este 15 noiembrie 2021, ora 18:00.

Concurs pentru femeile antreprenoare

În cadrul celui de-al doilea concurs, vor fi selectate cel puțin 10 companii conduse de femei, care își desfășoară activitatea în raioanele menționate, care vor beneficia de granturi în valoare de până la 18.000 dolari SUA pentru a lansa sau dezvolta afaceri prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice, cum ar fi activități agricole inteligente în materie de climă, afaceri în domeniul energiei alternative și prelucrării deșeurilor, eco-turism și altele. Pot participa la concurs companiile conduse de femei, înregistrate sau în curs de înregistrare, care pot veni cu o contribuție de 20% din suma solicitată. Pe lângă suportul financiar, antreprenoarele selectate vor mai beneficia de mentorat și ghidare pentru dezvoltarea afacerilor. Propunerile de proiect pentru participarea la acest concurs pot fi depuse până pe 15 noiembrie 2021, ora 18:00. Mai multe detalii despre concurs găsiți aici.

În perioada 2-5 noiembrie, experții proiectului PNUD și companiei Global Business Access, care este responsabilă de gestionarea concursurilor de granturi, vor organiza în raioanele țintă sesiuni de informare cu privire la condițiile și modul de desfășurare a concursurilor. Toate activitățile vor fi organizate gratuit. Mai multe detalii cu privire la sesiunile de informare sunt disponibile aici. În perioada 9-10 noiembrie, vor avea loc câteva sesiuni tematice de instruire, iar doritorii de a participa trebuie să completeze formularul disponibil aici (pentru APL-uri) și aici (pentru femei antreprenoare).

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor. Beneficiarii proiectului sunt ONG-urile de mediu, administrațiile publice locale, femeile antreprenoare, precum și gospodăriile casnice conduse de femei din raioanele-țintă, care vor fi asistate la identificarea, formularea, planificarea și implementarea inițiativelor de reducere a degradării mediului și de sporire a rezistenței la schimbările climatice la nivel local. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

#femei antreprenoare #APL #Granturi #concurs #Suedia #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna