Granturi pentru APL-uri și femei antreprenoare! Participă la concurs și câștigă premii până la 18.000 dolari

Suedia și PNUD lansează două concursuri de granturi destinate autorităților publice locale (APL) și femeilor antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană. Concursurile sunt organizate de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, finanțat de Suedia.

Concurs pentru APL-uri

În cadrul concursului destinat APL-urilor, vor fi selectate 30 de comunități din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate (raionul Dubăsari) și regiunea transnistreană , care vor putea beneficia de granturi de până la 16.000 dolari SUA fiecare și de asistență tehnică pentru realizarea proiectelor menite să sporească reziliența comunităților la schimbările climatice, să reducă riscurile dezastrelor și să contribuie la dezvoltarea durabilă a localităților. Sunt eligibile comunitățile cu o populație minimă de 2000 de locuitori, care pot veni cu o contribuție de cel puțin 10% din suma solicitată. Propunerile de proiect pot fi depuse atât din comunitățile rurale, cât și de cele urbane din zonele-țintă. O comunitate va putea beneficia de un singur grant din partea proiectului. Mai multe detalii despre condițiile de participare la concurs și activitățile eligibile pentru finanțare puteți găsi aici. Termenul-limită pentru depunerea propunerilor de proiect este 15 noiembrie 2021, ora 18:00.

Concurs pentru femeile antreprenoare

În cadrul celui de-al doilea concurs, vor fi selectate cel puțin 10 companii conduse de femei, care își desfășoară activitatea în raioanele menționate, care vor beneficia de granturi în valoare de până la 18.000 dolari SUA pentru a lansa sau dezvolta afaceri prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice, cum ar fi activități agricole inteligente în materie de climă, afaceri în domeniul energiei alternative și prelucrării deșeurilor, eco-turism și altele. Pot participa la concurs companiile conduse de femei, înregistrate sau în curs de înregistrare, care pot veni cu o contribuție de 20% din suma solicitată. Pe lângă suportul financiar, antreprenoarele selectate vor mai beneficia de mentorat și ghidare pentru dezvoltarea afacerilor. Propunerile de proiect pentru participarea la acest concurs pot fi depuse până pe 15 noiembrie 2021, ora 18:00. Mai multe detalii despre concurs găsiți aici.

În perioada 2-5 noiembrie, experții proiectului PNUD și companiei Global Business Access, care este responsabilă de gestionarea concursurilor de granturi, vor organiza în raioanele țintă sesiuni de informare cu privire la condițiile și modul de desfășurare a concursurilor. Toate activitățile vor fi organizate gratuit. Mai multe detalii cu privire la sesiunile de informare sunt disponibile aici. În perioada 9-10 noiembrie, vor avea loc câteva sesiuni tematice de instruire, iar doritorii de a participa trebuie să completeze formularul disponibil aici (pentru APL-uri) și aici (pentru femei antreprenoare).

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor. Beneficiarii proiectului sunt ONG-urile de mediu, administrațiile publice locale, femeile antreprenoare, precum și gospodăriile casnice conduse de femei din raioanele-țintă, care vor fi asistate la identificarea, formularea, planificarea și implementarea inițiativelor de reducere a degradării mediului și de sporire a rezistenței la schimbările climatice la nivel local. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

#femei antreprenoare #APL #Granturi #concurs #Suedia #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.