Categoria de moldoveni care va primi salariile mărite. Majorări şi sporuri în plus numai pentru angajații de la stat

Parlamentul a rectificat, în ședința plenară de astăzi, bugetul de stat pe anul curent. Modificările la Legea bugetului de stat pentru anul 2023 și la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar au fost efectuate pentru a include măsurile prevăzute în pachetul „Spor pentru Moldova”, anunțat de Guvern, care prevăd majorări pentru circa 170000 de cetățeni.

Conform notei informative, economiile identificate au fost redirecționate către programe economice și sociale de impact, precum și pentru realizarea unor măsuri noi, destinate unor angajați din sectorul public. Rectificarea bugetară se ridică la circa 1,65 miliarde de lei.

Cele mai mari alocări de resurse financiare suplimentare vizează plăți unice și majorări salariale pentru care vor fi alocate 846,9 milioane de lei. Urmează a fi majorate salariile medicilor și asistenților medicali din instituțiile finanțate bugetar cu până la 26 %. Profesorii din toate instituțiile de învățământ vor primi o plată unică de 5000 de lei, iar cadrele non-didactice – 3000 de lei . De o plată unică de 5000 de lei vor beneficia polițiștii și carabinierii, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, salariile a circa 1700 de oameni de cultură vor crește în mediu cu 25 %.

Suplimentar, vor fi alocate următoarele resurse financiare: 100 de milioane de lei pentru reparația drumurilor, 300 de milioane de lei pentru proiectele de dezvoltare a satelor și orașelor și pentru Programul „Satul european”, precum și 100 de milioane de lei spor pentru agricultură. Alte 352 de milioane de lei vor fi alocate pentru a acoperi cheltuielile pentru energia electrică și căldura consumată de școli, grădinițe, spitale și alte instituții bugetare.

Tânînd cont de aceste modificări, bugetul de stat pentru anul 2023 se micșorează la venituri și la cheltuieli cu 497,9 milioane de lei și va constitui, după rectificare, 65,7 miliarde de lei la venituri și 84,1 miliarde de lei la cheltuieli. Deficitul bugetar nu va suporta modificări, constituind 18,3 miliarde de lei sau 5,9% din Produsul Intern Brut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a lansat un avertisment dur privind un posibil criză alimentară majoră, în contextul degradării accelerate a sectorului zootehnic. În cadrul unei ședințe de urgență dedicate agriculturii, liderul de la Minsk s-a declarat profund nemulțumit de situația din ferme și a cerut măsuri imediate pentru a evita un colaps al aprovizionării cu produse alimentare.

„Dacă va continua moartea vitelor așa cum se întâmplă acum, vom ajunge în situația în care n-o să mai avem ce mânca!”, a declarat Lukașenko, într-o intervenție publicată de canalul de Telegram „Pul Pervogo”.

Președintele belarus a denunțat haosul din agricultură și a asociat dezastrul cu lipsa de disciplină în muncă, lăudând totodată sistemul sovietic pentru eficiența sa coercitivă: „Trebuie disciplină. În URSS am forțat oamenii să muncească și s-a văzut rezultatul. Dacă slăbești puțin controlul – totul se prăbușește”.

Criza zootehnică se adaugă lipsei de cartofi și legume din Belarus, o penurie care afectează și Federația Rusă. Deja în mai, Lukașenko semnala un nivel record al mortalității în rândul animalelor. Potrivit Ministerului Agriculturii din Belarus, în 2024 au murit aproape 148.000 de capete de animale, iar în primele patru luni din 2025 – deja 52.000, la fel ca în aceeași perioadă a anului trecut.

Printre soluțiile propuse, Lukașenko a cerut exproprierea animalelor de la gospodăriile „ineficiente” și transferul acestora către ferme capabile să le asigure condiții și supraveghere veterinară adecvată.

Anterior, liderul belarus i-a îndemnat pe cetățeni să reducă consumul de cartofi la maximum două mese pe săptămână, motivând că „face bine la sănătate” și „evită obezitatea”. El a acuzat fermierii locali că ar fi vândut stocurile în Rusia, unde prețurile sunt mai mari, iar într-o altă declarație, Lukașenko a sugerat că criza ar fi fost provocată intenționat de anumite persoane, pe care a refuzat să le numească.