Categoria de moldoveni care va primi salariile mărite. Majorări şi sporuri în plus numai pentru angajații de la stat

Parlamentul a rectificat, în ședința plenară de astăzi, bugetul de stat pe anul curent. Modificările la Legea bugetului de stat pentru anul 2023 și la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar au fost efectuate pentru a include măsurile prevăzute în pachetul „Spor pentru Moldova”, anunțat de Guvern, care prevăd majorări pentru circa 170000 de cetățeni.

Conform notei informative, economiile identificate au fost redirecționate către programe economice și sociale de impact, precum și pentru realizarea unor măsuri noi, destinate unor angajați din sectorul public. Rectificarea bugetară se ridică la circa 1,65 miliarde de lei.

Cele mai mari alocări de resurse financiare suplimentare vizează plăți unice și majorări salariale pentru care vor fi alocate 846,9 milioane de lei. Urmează a fi majorate salariile medicilor și asistenților medicali din instituțiile finanțate bugetar cu până la 26 %. Profesorii din toate instituțiile de învățământ vor primi o plată unică de 5000 de lei, iar cadrele non-didactice – 3000 de lei . De o plată unică de 5000 de lei vor beneficia polițiștii și carabinierii, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, salariile a circa 1700 de oameni de cultură vor crește în mediu cu 25 %.

Suplimentar, vor fi alocate următoarele resurse financiare: 100 de milioane de lei pentru reparația drumurilor, 300 de milioane de lei pentru proiectele de dezvoltare a satelor și orașelor și pentru Programul „Satul european”, precum și 100 de milioane de lei spor pentru agricultură. Alte 352 de milioane de lei vor fi alocate pentru a acoperi cheltuielile pentru energia electrică și căldura consumată de școli, grădinițe, spitale și alte instituții bugetare.

Tânînd cont de aceste modificări, bugetul de stat pentru anul 2023 se micșorează la venituri și la cheltuieli cu 497,9 milioane de lei și va constitui, după rectificare, 65,7 miliarde de lei la venituri și 84,1 miliarde de lei la cheltuieli. Deficitul bugetar nu va suporta modificări, constituind 18,3 miliarde de lei sau 5,9% din Produsul Intern Brut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.