Câţi ani trebuie să trăiască un moldovean după pensionare, ca să-şi recupereze toţi banii daţi statului la contribuţii

23 Iun. 2023, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iun. 2023, 11:09 // Actual //  bani.md

Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Potrivit datelor statistice oferite de BNS, pentru anul 2021 a constituit 69,1 ani, fiind în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent. În comparație cu nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, speranța de viață în Moldova este în descreștere cu 11,3 ani mai puțin.

Speranța de viaţă la naştere pe sexe în anul 2021 a constituit 65,2 de ani pentru bărbați și 73,1 de ani pentru femei.

Contribuția la bugetul de asigurări sociale se raportează în funcție de venitul încasat de fiecare persoană și este în proporție de 24%.

Astfel, un angajat cu un salariu mediu pe economie, cu 11 486 de lei brut, aduce la sistemul public de pensii circa 2 756 de lei pe lună.

După 34 de ani – stagiu complet, dacă salariul ar rămâne același, un moldovean care a avut un salariu mediu pe economie ar urma să primească o pensie în valoare de 4 824 de lei în momentul pensionării.

La un simplu calcul matematic se poate observa că, în condițiile în care stagiul de cotizare este de 34 de ani, un moldovean virează, în medie, aproximativ 1,124 de milioane de lei la bugetul de stat.

Însă, după ce iese din activitate, un cetățean moldovean reușește să încaseze sub formă de pensie de la stat doar aproximativ doar 578,8 mii de lei, raportat la speranța de viață medie de 10 ani. Asta înseamnă că 576,8 mii de lei sunt bani care rămân la stat.

Pentru a-și recupera banii din contribuția pentru pensie, moldovenii ar trebui să mai trăiască aproximativ 20 ani din momentul pensionării, adică ar trebui să atingă vârsta de 80 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.