Criptomoneda care ar putea lua din cota de piaţă a Ethereum. În ce ar fi trebuit să investiţi

Solana ar putea „fura” din cota de piaţă a Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă din lume, datorită design-ului deţinut de criptomonedă, scrie Alkesh Shah, analist al Bank of America, citat de Business Insider.

Solana este a cincea cea mai puternică monedă virtuală la nivel global, cu o valoare de piaţă de 47 de miliarde de dolari. Însă capitalizarea Solana păleşte în faţa Ethereum, care ajunge la 400 de miliarde de dolari.

Diferenţa constituie însă o oportunitate pentru Solana, ale cărei funcţii se dovedesc a fi reuşite, spune analistul BofA, subliniind în acest sens comisioanele mai mici de tranzacţie ale monedei, uşurinţa de utilizare şi o scalabilitate mai mare prin raport cu alte monede digitale.

Abilitatea Solana de a oferi asemenea inovaţii este stimulată de un blockchain de tip proof-of-history, care a îmbunătăţit performanţa mecanismelor proof-of-stake.
„Aceste inovaţii permit procesarea unor tranzacţii de circa 65.000 pe secundă, un record la nivelul industriei, cu un comision mediu pe tranzacţie de 0,00025 dolari, rămânând relativ descentralizată şi sigură”, explică Shah.

De la lansarea Solana în martie 2020, moneda a înregistrat un nivel „semnificativ de adopţie”, cu peste 50 de miliarde de tranzacţii şi peste 5,7 milioane de NFT-uri emise (minted), conform analistului.
În ultimul an, Solana este pe plus cu peste 4.000%.

„Solana ar putea deveni Visa ecosistemului activelor digitale”, adaugă Shah, argumentând că moneda este bine optimizată pentru micro-plăţi, gaming şi NFT-uri (token-uri non-fungibile).

În timp ce Solana prioritizează scalabilitatea în detrimentul unui blockchain mai puţin descentralizat şi sigur, Ethereum prioritizează descentralizarea şi siguranţa în detrimentul scalabilităţii. Lipsa de scalabilitate a Ethereum a condus la perioade de congestie a reţelei şi la taxe de tranzacţionare care sunt uneori mai mari decât valoarea de bază a tranzacţiilor.

#investiție #crypto #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.