Condițiile draconice în care Rusia livrează gaze către Republica Moldova: Gazprom poate sista livările în 48 de ore

După majorarea cu peste 200 de dolari (la mia de metri cubi) a prețului gazului livrat de Rusia în Republica Moldova, taberele pe scena politică de la Chișinău s-au împărțit.
Reprezentanții puterii spun că guvernarea urmărește tendințele de pe piața internațională și așteaptă ca prețurile să înregistreze un trend descendent, opoziția extraparlamentară cere președintelui Maia Sandu și vicepremierului Andrei Spînu să meargă în Federația Rusă și să renegocieze contractul cu Gazprom.

Comentatorii politici califică criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova drept una previzibilă în condițiile în care Federația Rusă folosește gazul în calitate de instrument geopolitic pentru a-și întări influența în Europa.

„Federația Rusă joacă tare, are ca prioritate darea în exploatare Nord Streem 2, vrea garanții de sferă de influență în Ucraina și a simțit momentul oportun. Pandemia cu repercusiunile ei negative, lipsa gazelor naturale pe piața europeană, Federația Rusă profită de asta, iar Republica Moldova este prinsă în acest joc geopolitic. În tot acest context, echipa noastră nu a analizat foarte bine situația și nu a negociat cel mai bun contract pentru Republica Moldova”, a spus comentatorul politic Ion Tăbârță, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Când în Republica Moldova erau guvernări prorusești, de stânga, li s-au făcut întotdeauna concesii legate de prețuri. Moscova, evident, folosește prețul gazelor ca un instrument geopolitic. Sigur că este vorba de condiții politice, avem regiunea transnistreană, nu se dorește extinderea României peste Prut, în sensul unei unificări cu România, ca să nu intrăm în NATO. Gazul este folosit ca Republica Moldova să nu-și dorească în Uniunea Europeană, ne amintim că și Ucraina a fost avertizată în acest sens”, a spus ex-deputatul Vitalia Pavlicenco.

În același timp, reprezentanții opoziției extraparlamentare le cer guvernanților să renegocieze contractul cu Gazprom, să se inspire atât din experiența fostelor guvernări de la Chișinău care au reușit negocierea unui preț bun la gaz, cât și din experiența statelor europene care au obținut contracte avantajoase cu Rusia.

Prețul la gaze depinde de situația de pe piața internațională, dar acesta este doar un fragment al realității. Nimeni nu vorbește de cealaltă parte a realității. Prețul gazului este subiectul unui contract, nu al voinței Domnului, respectiv, guvernarea să se trezească, Sandu și Spînu să plece la Moscova și să nu vină de acolo până când nu vor renegocia contractul, mai cu seamă că precedente și oportunități sunt destule. Alți șefi de state au făcut-o”, a spus reprezentantul formațiunii Congresul Civic, Iurie Muntean.

„Criza gazelor are un context regional. Este o situație care pune presiune pe cetățeni, dar se analizează tendința prețului pe piața internațională și se observă o tendință de scădere. S-ar putea ca prețul să se diminueze. Examinăm mai multe scenarii, reieșind din potențialele evoluții ale situației, vom acționa în funcție de situație”, a spus deputatul PAS, Igor Chiriac.

Potrivit contractului semnat cu Gazprom, Republica Moldova trebuie să achite până la data de 20 a fiecărei luni, costul gazelor naturale consumate în luna precedentă și 50% din costul gazelor consumate în luna curentă. În cazul neachitării plăților, în termen de 48 de ore, Gazprom poate dispune sistarea livrării gazului.

#gaz #contract #livrare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Încasările la Bugetul public național au ajuns la 9,3 miliarde de lei de la începutul anului 2026, în creștere cu aproximativ 1,2 miliarde de lei sau 15,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Doar în perioada 9–13 februarie, Fiscul a acumulat la buget circa 860,2 milioane de lei. Pe parcursul aceleiași săptămâni, autoritatea fiscală a încasat prin executare silită 48,12 milioane de lei. Din această sumă, 47,37 milioane de lei au fost retrași din conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, iar 0,75 milioane de lei au fost încasați din casieriile acestora. Totodată, în urma măsurilor preliminare întreprinse, au fost stinse benevol restanțe în valoare de 15,22 milioane de lei.

În urma controalelor desfășurate, au fost emise 118 decizii privind încălcarea legislației, fiind calculate obligații suplimentare la buget în sumă de 3,7 milioane de lei, dintre care 2,1 milioane de lei reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar 1,6 milioane de lei — amenzi aplicate. De asemenea, au fost întocmite 121 de procese-verbale contravenționale, cu sancțiuni în valoare totală de 168,3 mii lei.

În aceeași perioadă, au fost emise 58 de decizii de restituire a TVA, fiind acceptată spre rambursare suma de 132,43 milioane de lei. Totodată, 252 de contribuabili au conectat 343 de echipamente de casă și control la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”.

Serviciul Fiscal de Stat a mai anunțat că a preluat în evidență 29 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 74,2 mii lei, iar din comercializarea acestora au fost transferați la buget 87,82 mii lei.