Câți bani au aterizat în bugetul statului de la aeroportul lui Șor

Aeroportul Chișinău, care recent a revenit în administrarea statului a virat în bugetului statului 1,36 miliarde de lei. Banii au fost virați în bugetul statului din anul 2013, când a fost concesionat aeroportul, până în prezent.

Tatiana Savva a mai spus că statul ar putea întoarce companiei Avia Invest, aproximativ 90 de milioane de euro pentru presupusele investiții pe care le-ar fi efectuat în perioada 2013-2020, dacă reprezentanții companiei le vor putea demonstra, inclusiv „sursa banilor”.

„Am adus la cunoștință Ministerului Finanțelor, cât și factorilor de decizie, că în 2013-2020 concesionara a efectuat investiții în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro și, în momentul rezilierii contractului, noi suntem obligați în termen de 180 de zile să întoarcem aceste investiții companiei „Avia Invest”, odată ce ei demonstrează aceste investiții, inclusiv sursa banilor (…)”, a afirmat Tatiana Savva pentru ZDG.

Aproximativ aceleaşi cifre sunt şi în răspunsul pentru Mold-Street.com, în care APP a specificat că investiţiile efectuate de Avia Invest în perioada 2013-2020 au constituit aproape 89,81 milioane euro (circa 1,68 miliarde lei) şi au fost acceptate.

„Vă informăm сă Concesionarul а efectuat investiţii în mărimе de 89.809 mii EUR, саrе au fost acceptate de Comisia de monitorizare а Contractului de concesiune пr.4/03 din 30.08.2013 şi Agenţia Proprietăţii Publice, în calitate de Concedent”, se arată în răspunsul APP oferit pentru Mold-Street.com.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revinit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie după decizia favorabilă a Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlata de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #concesionare #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.