Câți călători plătesc electronic în troleibuzele din Chișinău? De ce mulți încă achită tradițional

Circa 219 mii de pasageri au preferat să plătească cu cardul bancar sau cu telefonul mobil în troleibuzele din capitală de la lansarea proiectului-pilot, în martie anul curent, și până pe 14 octombrie, transmite IPN. Potrivit informațiilor, acest număr reprezintă aproape 2% din totalul călătorilor cu troleibuzul.

Felicia Rusu, purtătorul de cuvânt al RTEC, a precizat într-un răspuns pentru IPN că este vorba de 1,88% din numărul total al călătorilor.

„Menționăm că implementarea proiectului-pilot reprezintă o etapă importantă în procesul de implementare a plăților electronice în sistemul de transport public din municipiul Chișinău. Printre avantajele de bază a proiectului evidențiem următoarele: modernizarea imaginii transportului public municipal; posibilitatea implementării unui sistem complex de biletare; colectarea datelor privind structura călătoriilor; posibilitatea implementării biletului unic și în primul rând modernizarea imaginii transportului public municipal”, se menționează în răspunsul RTEC.

Intervievați de IPN, mai mulți călători au spus că ar prefera să plătească electronic pentru serviciile de transport public, dar obișnuiesc să o facă în modul tradițional pentru că sistemul nu este disponibil în toate troleibuzele, nici chiar pe rutele implicate în proiect, și niciodată nu știi cum vei putea plăti. Iar dacă îți pregătești banii pentru bilet din stație, nu mai schimbi modalitatea de plată în ultimul moment. Alți călători au spus că nu vor să folosească cardul bancar în troleibuz din motive de siguranță, dar ar opta pentru tichete sau abonamente electronice, dacă ar exista o asemenea posibilitate.

La lansarea proiectului-pilot, autoritățile municipale anunțau că, după o perioadă de șase luni, vor prezenta rezultatele acestuia și vor lua o decizie legată de plățile în continuare pentru serviciile de transport public. Deocamdată acest lucru nu a fost făcut.

Proiectul-pilot de aplicare a sistemului de taxare electronică în transportul public municipal a fost lansat pe șase linii de troleibuz. Pe rutele 22, 23, 24 și 30 a operat compania Mastercard/Maib, iar pe rutele 10 și 32 – compania Visa/VictoriaBank.

#achitare cu cardul #achitare electronica #troleibuz #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.