Câți din banii moldovenilor sunt la saltea și în bănci

Un sondaj recent al Băncii Naționale a Moldovei a relevat că gradul de economisire în rândul moldovenilor este foarte scăzut, cu 75,2% dintre respondenți declarând că nu au reușit să economisească în ultimele șase luni.

Majoritatea celor care reușesc să economisească își țin banii în numerar (58,9%) sau în conturi curente în bănci (29,4%). Alte metode de economisire includ depozite la termen (10,1%), asigurări de viață (2,8%), investiții în imobile (2,4%) și valori mobiliare (1,2%).

Cele mai frecvente motive pentru economisire sunt „pentru situații de urgență/neașteptate” (54,8%) și „deteriorarea potențială a situației financiare” (35,5%). Alte scopuri menționate includ cumpărăturile viitoare planificate pe termen scurt (27,8%), investițiile în copii/nepoți (27,8%), obiectivele pe termen lung de economisire (18,5%) și investirea în active rentabile (9,3%).

Principalele surse ale veniturilor familiei rămân salariul (60,4%) și pensia (39,8%).

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1015 persoane, reprezentativ pentru diverse grupe de vârstă, medii de trai, sexe și niveluri ale veniturilor. Datele subliniază tendințele actuale de economisire și provocările financiare cu care se confruntă moldovenii.

#saltea #economisire #bănci #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.