Câți din banii moldovenilor sunt la saltea și în bănci

Un sondaj recent al Băncii Naționale a Moldovei a relevat că gradul de economisire în rândul moldovenilor este foarte scăzut, cu 75,2% dintre respondenți declarând că nu au reușit să economisească în ultimele șase luni.

Majoritatea celor care reușesc să economisească își țin banii în numerar (58,9%) sau în conturi curente în bănci (29,4%). Alte metode de economisire includ depozite la termen (10,1%), asigurări de viață (2,8%), investiții în imobile (2,4%) și valori mobiliare (1,2%).

Cele mai frecvente motive pentru economisire sunt „pentru situații de urgență/neașteptate” (54,8%) și „deteriorarea potențială a situației financiare” (35,5%). Alte scopuri menționate includ cumpărăturile viitoare planificate pe termen scurt (27,8%), investițiile în copii/nepoți (27,8%), obiectivele pe termen lung de economisire (18,5%) și investirea în active rentabile (9,3%).

Principalele surse ale veniturilor familiei rămân salariul (60,4%) și pensia (39,8%).

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1015 persoane, reprezentativ pentru diverse grupe de vârstă, medii de trai, sexe și niveluri ale veniturilor. Datele subliniază tendințele actuale de economisire și provocările financiare cu care se confruntă moldovenii.

#saltea #economisire #bănci #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.