Câți MWh nu-i ajung Moldovei în orele de vârf, ca să nu stea pe întuneric

În contextul sezonului rece, când cererea de energie electrică poate atinge valori de până la 850 MW în orele de vârf, Ministerul Energiei anunță măsurile luate pentru a asigura livrarea continuă de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Potrivit autorităților, pentru a face față vârfurilor de consum din perioada iernii, au fost mobilizate surse interne și externe de producere a energiei.

Astfel, pentru acoperirea cerințelor de consum, vor fi utilizate centralele electrice cu termoficare ale Termoelectrica și CET Nord, care vor furniza aproximativ 200 MW. De asemenea, există rezerve pentru a crește capacitatea de producere la aceste centrale, dacă va fi necesar.

Pentru a suplimenta oferta, Energocom a contractat 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă (România) la un preț plafonat, iar alte 100 MW urmează să fie achiziționate de la Centrala Termoelectrică de la Brazi (OMV Petrom).

Ministerul Energiei colaborează cu autoritățile din România pentru a maximiza producția de la Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca, care poate furniza până la 10 MW în bandă. În plus, sursele regenerabile de energie, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene, vor contribui cu o cantitate variabilă de energie electrică, estimată între 50 MW și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice.

În paralel, pentru a răspunde cerinței de energie electrică în orele de vârf (dimineața între 7:00-11:00 și seara între 18:00-23:00), se vor achiziționa până la 200 MW de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM), având în vedere că prețurile pe bursă sunt mai mari și foarte volatile.

Pentru a evita deficitul de energie electrică și pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, autoritățile fac apel la consumatori să economisească energie electrică, în special în orele de vârf. Se estimează că o reducere de aproximativ 60 MW din vârfurile de consum ar putea preveni întreruperile de energie electrică.

În ceea ce privește consumul de pe malul stâng al Nistrului, autoritățile locale au anunțat că vor acoperi cerințele prin utilizarea unui bloc energetic de la MGRES (capacitate de 140 MW) pe bază de cărbune și prin funcționarea variabilă a Centralei Hidroelectrice de la Dubăsari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economsire #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.