Câți MWh nu-i ajung Moldovei în orele de vârf, ca să nu stea pe întuneric

În contextul sezonului rece, când cererea de energie electrică poate atinge valori de până la 850 MW în orele de vârf, Ministerul Energiei anunță măsurile luate pentru a asigura livrarea continuă de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Potrivit autorităților, pentru a face față vârfurilor de consum din perioada iernii, au fost mobilizate surse interne și externe de producere a energiei.

Astfel, pentru acoperirea cerințelor de consum, vor fi utilizate centralele electrice cu termoficare ale Termoelectrica și CET Nord, care vor furniza aproximativ 200 MW. De asemenea, există rezerve pentru a crește capacitatea de producere la aceste centrale, dacă va fi necesar.

Pentru a suplimenta oferta, Energocom a contractat 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă (România) la un preț plafonat, iar alte 100 MW urmează să fie achiziționate de la Centrala Termoelectrică de la Brazi (OMV Petrom).

Ministerul Energiei colaborează cu autoritățile din România pentru a maximiza producția de la Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca, care poate furniza până la 10 MW în bandă. În plus, sursele regenerabile de energie, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene, vor contribui cu o cantitate variabilă de energie electrică, estimată între 50 MW și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice.

În paralel, pentru a răspunde cerinței de energie electrică în orele de vârf (dimineața între 7:00-11:00 și seara între 18:00-23:00), se vor achiziționa până la 200 MW de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM), având în vedere că prețurile pe bursă sunt mai mari și foarte volatile.

Pentru a evita deficitul de energie electrică și pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, autoritățile fac apel la consumatori să economisească energie electrică, în special în orele de vârf. Se estimează că o reducere de aproximativ 60 MW din vârfurile de consum ar putea preveni întreruperile de energie electrică.

În ceea ce privește consumul de pe malul stâng al Nistrului, autoritățile locale au anunțat că vor acoperi cerințele prin utilizarea unui bloc energetic de la MGRES (capacitate de 140 MW) pe bază de cărbune și prin funcționarea variabilă a Centralei Hidroelectrice de la Dubăsari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economsire #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a oferit clarificări importante în legătură cu avizul votat de Guvern referitor la legea propusă de Viorel Barda, care prevede un moratoriu pe datoriile fermierilor. Catlabuga a subliniat că, deși există încă multe neînțelegeri și confuzii în presă, avizul guvernamental a fost aprobat și va include sprijinul Ministerului Agriculturii față de fermieri.

„Avizul a fost votat, iar tot sprijinul nostru pentru fermieri va fi reflectat în acest aviz. Este un proces care a implicat propuneri din partea Ministerului Finanțelor și Justiției, iar unele dintre acestea vor fi probabil acceptate parțial. Sperăm că, într-un termen scurt, legea va putea trece prin două lecturi și va intra în vigoare cât mai repede”, a declarat ministra.

Catlabuga a menționat și faptul că Ministerul Agriculturii urmărește să mențină un echilibru între fermieri și producători, indicând că, până acum, au fost întocmite 7.087 de acte de constatare pentru 3.380 de agenți economici, care au terenuri afectate de cel puțin 40%. În acest sens, ministrul a subliniat importanța unui dialog deschis și constructiv cu fermierii pentru a analiza fiecare caz în parte.

„Actul de constatare și raportul statistic agricol vor fi elementele esențiale pentru a stabili eligibilitatea fermierilor în cadrul acestui moratoriu. Vrem să păstrăm calmul și să aplicăm legea în mod corect, analizând fiecare caz individual”, a adăugat Ludmila Catlabuga.

În ceea ce privește modificările aduse proiectului inițial de către deputați, ministra a explicat că acestea reflectă cerințele fermierilor și sunt destinate să îmbunătățească condițiile acestora. Totuși, unele ajustări, cum ar fi proporția de 40% din suprafața afectată, au fost modificate față de propunerea inițială.

„Modificările sunt mici, dar importante pentru a face legea mai aplicabilă și eficientă. De exemplu, furnizorii de inputuri nu mai sunt inclusi în această versiune a proiectului, în urma discuțiilor și solicitărilor fermierilor”, a conchis Ludmila Catlabuga.

La sfârșitul săptămânii trecute, deputații au votat astăzi instituirea unui moratoriu asupra plății datoriilor restante ale fermierilor, inclusiv a majorărilor și penalităților, până la 31 octombrie 2025. Legea secetei propusă de Alexandru Trubca, președintele Comisiei Agricultură a fost pusă pe pauză.

În legea propusă de Trubca s-a clarificat chestiunea cu datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală. Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

Totodată, un alt aspect din legea lui Trubca este legat de organizațiile de creditare nebancară, în special în sudul țării, unde agricultorii se confruntă cu abuzuri legate de executările silite pentru echipamente agricole, terenuri și alte active. „Este crucial să intervenim pentru a preveni interpretările abuzive ale legislației.