Câți MWh nu-i ajung Moldovei în orele de vârf, ca să nu stea pe întuneric

În contextul sezonului rece, când cererea de energie electrică poate atinge valori de până la 850 MW în orele de vârf, Ministerul Energiei anunță măsurile luate pentru a asigura livrarea continuă de energie electrică pe malul drept al Nistrului. Potrivit autorităților, pentru a face față vârfurilor de consum din perioada iernii, au fost mobilizate surse interne și externe de producere a energiei.

Astfel, pentru acoperirea cerințelor de consum, vor fi utilizate centralele electrice cu termoficare ale Termoelectrica și CET Nord, care vor furniza aproximativ 200 MW. De asemenea, există rezerve pentru a crește capacitatea de producere la aceste centrale, dacă va fi necesar.

Pentru a suplimenta oferta, Energocom a contractat 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă (România) la un preț plafonat, iar alte 100 MW urmează să fie achiziționate de la Centrala Termoelectrică de la Brazi (OMV Petrom).

Ministerul Energiei colaborează cu autoritățile din România pentru a maximiza producția de la Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca, care poate furniza până la 10 MW în bandă. În plus, sursele regenerabile de energie, cum ar fi panourile solare și turbinele eoliene, vor contribui cu o cantitate variabilă de energie electrică, estimată între 50 MW și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice.

În paralel, pentru a răspunde cerinței de energie electrică în orele de vârf (dimineața între 7:00-11:00 și seara între 18:00-23:00), se vor achiziționa până la 200 MW de pe bursa de energie electrică din România (OPCOM), având în vedere că prețurile pe bursă sunt mai mari și foarte volatile.

Pentru a evita deficitul de energie electrică și pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, autoritățile fac apel la consumatori să economisească energie electrică, în special în orele de vârf. Se estimează că o reducere de aproximativ 60 MW din vârfurile de consum ar putea preveni întreruperile de energie electrică.

În ceea ce privește consumul de pe malul stâng al Nistrului, autoritățile locale au anunțat că vor acoperi cerințele prin utilizarea unui bloc energetic de la MGRES (capacitate de 140 MW) pe bază de cărbune și prin funcționarea variabilă a Centralei Hidroelectrice de la Dubăsari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economsire #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.