Cauți un job în domeniul IT? O companie germană caută 30 de specialiști pentru noul său hub tech din România

Un furnizor de servicii medicale din Germania a deschis un hub tehnologic la Timișoara, România. Compania intenționează să angajeze 30 de specialiști IT.

Hubul tech, deschis de compania germană doctari group în ansamblul Iulius Town din Timișoara, care vor facilita dezvoltarea unei platforme integrate pentru domeniul sanitar.

Pentru 2022, compania vrea să angajeze 30 de specialiști IT în cadrul acestui hub, iar cei interesați pot vedea mai multe detalii AICI.

Compania oferă atât joburi full-time cât și part-time, de asemenea acceptă stagiari. Printre condițiile necesare pentru orice poziție se numără cunoașterea fluentă a limbii engleze, de asemenea, unele poziții necesită experință.

„Utilizând cele mai recente tehnologii precum JavaScript, React și AWS, echipele de dezvoltare full stack pot acționa în mod autonom și responsabil. Acestea contribuie la îmbunătățirea vieții cadrelor medicale, facilitând, totodată, funcționarea mai eficientă a instituțiilor medicale”, a transmis, luni, doctari group, într-un comunicat către StartupCafe.ro.

Platforma digitală la care lucrează noua echipă din Timișoara ușurează munca instituțiilor sanitare și a cadrelor medicale responsabile cu gestionarea personalului. Platforma centralizează ofertele companiilor din cadrul doctari group, oferind servicii de la programarea gărzilor și până la „identificarea medicilor disponibili”.

Momentan, inginerii din doctari group își desfășoară activitatea într-un spațiu temporar din United Business Center (UBC). Din al doilea trimestru al acestui an, compania va fi prezentă în clădirea UBC 0, odată cu finalizarea celui de-al patrulea imobil office clasa A din ansamblul mixt Iulius Town.

În Germania, doctari group operează în 6 locații diferite și colaborează cu medici, asistente și clinici din întreaga țară.

#joburi #companie germana #hub tech #IT #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.