CCRM a prezentat Rapoartele anuale și de activitate ale instituție în ședința Comisiei parlamentare

Echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, la data de 15 februarie, în cadrul ședinței Comisie de control al finanțelor publice Rapoartele anuale și rapoartele de activitate ale instituției pe anii 2020 și 2021.

În contextul prezentării Rapoartelor anuale, președintele CCRM, Marian Lupu, s-a referit la concluziile care derivă din rapoartele de audit financiar și constatările pe problemele de sistem, semnalate de audit.

Potrivit unui comunicat de presă al CCRM, în perioada de referință, Curtea de Conturi a continuat să atragă o atenție sporită efectuării auditului financiar, deoarece prin auditurile sale CCRM contribuie la stabilirea în instituțiile statului a sistemului de evidență a resurselor financiare și patrimoniului, precum și de raportare contabilă, care în prezent, conform constatărilor de audit, necesită îmbunătățiri majore.

„Un aspect fundamental, semnalat de Curtea de Conturi, care vizează agenda europeană a țării, este necesitatea alinierii evidenței contabile și raportării financiare din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Acest aspect constituie o prioritate importantă pe agenda europeană a țării, un obiectiv strategic, care necesită consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicați, a remarcat Marian Lupu.”

De asemenea, Curtea de Conturi a prezentat și alte probleme:

Gestiunea precară a patrimoniului public
Valorificarea slabă a resurselor pentru investiții publice
Capacitatea administrativă redusă de gestionare și utilizare fondurile externe, alocate prin proiecte de investiții
Problematica achizițiilor de valoare mică și implementarea fragmentară a achizițiilor publice electronice
Neasigurarea bunei guvernări a sistemului de facilități fiscale și vamale

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cadrul ședinței, președintele CCRM a prezentat rezultatele concrete ale activității Curții de Conturi, printre care și îmbunătățirea gestionării finanțelor și patrimoniului public, datorită colaborării cu organele de drept. Conform Raportului de evaluare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020, în perioada menționată au fost aplicate 52 de sancțiuni pentru acte de corupție constatate în baza informațiilor transmise de Curtea de Conturi și a fost recuperat un prejudiciu de peste 5 miliarde.

În cadrul ședinței CCFP, au fost audiate, de asemenea, Rapoartele de activitate operațională a Curții de Conturi pe anul 2020 și 2021. Petru Rotaru, membru al CCRM a prezentat totalurile privind gestionarea resurselor umane, financiare, asigurarea calității și sistemului de control intern managerial, cooperarea internațională, cooperarea cu părțile interesate, asigurarea transparenței activității CCRM, precum și constatările rapoartelor de evaluare internațională ale Curții de Conturi, realizate în ultimii ani, care confirmă realizările și progresul înregistrat de instituție.

Președinta CCFP, Tatiana Cunețchi, a remarcat rolul important al instituției supreme de audit pentru entitățile auditate și pentru societate în ansamblu. Vicepreședintele Comisiei, Artur Mija a apreciat înalt Rapoartele și activitatea CCRM, accentuând importanța soluționării problemelor sistemice identificate în cadrul auditurilor Curții de Conturi.

n urma audierii Rapoartelor anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, CCFP a elaborat rapoarte de audiere în care solicită autorităților guvernamentale auditate să implementeze recomandările de audit în termenii stabiliți de Curtea de Conturi și să raporteze despre acțiunile întreprinse. De asemenea, CCFP va înainta propunerea de audiere a Rapoartelor CCRM în plenul Parlamentului.

Raportului anual al Curții de Conturi înglobează cele mai stringente probleme sistemice și iregularități majore, care necesită atenție sporită din partea Guvernului, cât și și Parlamentului, în cadrul exercitării controlului parlamentar.

#rapoarte #comisie parlamentara #CCRM #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.