CCRM a prezentat Rapoartele anuale și de activitate ale instituție în ședința Comisiei parlamentare

Echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, la data de 15 februarie, în cadrul ședinței Comisie de control al finanțelor publice Rapoartele anuale și rapoartele de activitate ale instituției pe anii 2020 și 2021.

În contextul prezentării Rapoartelor anuale, președintele CCRM, Marian Lupu, s-a referit la concluziile care derivă din rapoartele de audit financiar și constatările pe problemele de sistem, semnalate de audit.

Potrivit unui comunicat de presă al CCRM, în perioada de referință, Curtea de Conturi a continuat să atragă o atenție sporită efectuării auditului financiar, deoarece prin auditurile sale CCRM contribuie la stabilirea în instituțiile statului a sistemului de evidență a resurselor financiare și patrimoniului, precum și de raportare contabilă, care în prezent, conform constatărilor de audit, necesită îmbunătățiri majore.

„Un aspect fundamental, semnalat de Curtea de Conturi, care vizează agenda europeană a țării, este necesitatea alinierii evidenței contabile și raportării financiare din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Acest aspect constituie o prioritate importantă pe agenda europeană a țării, un obiectiv strategic, care necesită consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicați, a remarcat Marian Lupu.”

De asemenea, Curtea de Conturi a prezentat și alte probleme:

Gestiunea precară a patrimoniului public
Valorificarea slabă a resurselor pentru investiții publice
Capacitatea administrativă redusă de gestionare și utilizare fondurile externe, alocate prin proiecte de investiții
Problematica achizițiilor de valoare mică și implementarea fragmentară a achizițiilor publice electronice
Neasigurarea bunei guvernări a sistemului de facilități fiscale și vamale

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cadrul ședinței, președintele CCRM a prezentat rezultatele concrete ale activității Curții de Conturi, printre care și îmbunătățirea gestionării finanțelor și patrimoniului public, datorită colaborării cu organele de drept. Conform Raportului de evaluare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020, în perioada menționată au fost aplicate 52 de sancțiuni pentru acte de corupție constatate în baza informațiilor transmise de Curtea de Conturi și a fost recuperat un prejudiciu de peste 5 miliarde.

În cadrul ședinței CCFP, au fost audiate, de asemenea, Rapoartele de activitate operațională a Curții de Conturi pe anul 2020 și 2021. Petru Rotaru, membru al CCRM a prezentat totalurile privind gestionarea resurselor umane, financiare, asigurarea calității și sistemului de control intern managerial, cooperarea internațională, cooperarea cu părțile interesate, asigurarea transparenței activității CCRM, precum și constatările rapoartelor de evaluare internațională ale Curții de Conturi, realizate în ultimii ani, care confirmă realizările și progresul înregistrat de instituție.

Președinta CCFP, Tatiana Cunețchi, a remarcat rolul important al instituției supreme de audit pentru entitățile auditate și pentru societate în ansamblu. Vicepreședintele Comisiei, Artur Mija a apreciat înalt Rapoartele și activitatea CCRM, accentuând importanța soluționării problemelor sistemice identificate în cadrul auditurilor Curții de Conturi.

n urma audierii Rapoartelor anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, CCFP a elaborat rapoarte de audiere în care solicită autorităților guvernamentale auditate să implementeze recomandările de audit în termenii stabiliți de Curtea de Conturi și să raporteze despre acțiunile întreprinse. De asemenea, CCFP va înainta propunerea de audiere a Rapoartelor CCRM în plenul Parlamentului.

Raportului anual al Curții de Conturi înglobează cele mai stringente probleme sistemice și iregularități majore, care necesită atenție sporită din partea Guvernului, cât și și Parlamentului, în cadrul exercitării controlului parlamentar.

#rapoarte #comisie parlamentara #CCRM #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.