Banii statului s-au topit! Cheltuieli mai mari decât veniturile: minus 4,9 miliarde lei în finanțele publice

04 Sept. 2025, 09:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2025, 09:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor a publicat raportul privind executarea bugetelor componente ale Bugetului Public Național la 31 iulie 2025. În primele șapte luni ale anului, veniturile totale au constituit 71,97 miliarde lei, în creștere cu 15,3% față de perioada similară din 2024, iar cheltuielile au însumat 76,91 miliarde lei, în urcare cu 13%. Execuția bugetară s-a încheiat cu un deficit de 4,94 miliarde lei.

Veniturile au atins 43,7 miliarde lei, cu 16% mai mult decât în 2024, iar cheltuielile – 51,07 miliarde lei, în creștere cu 14%. Execuția s-a încheiat cu un deficit de 7,34 miliarde lei. Principalele surse de venit au fost: Serviciul Fiscal de Stat (18,9 mld. lei), Serviciul Vamal (22,6 mld. lei) și alte venituri (4,4 mld. lei).

Veniturile au constituit 30,17 miliarde lei (+15,8%), dintre care 16,47 mld. lei venituri proprii și 13,7 mld. lei transferuri de la stat. Cheltuielile au fost de 28,86 miliarde lei, rezultând un excedent de 1,31 miliarde lei.

Veniturile au totalizat 8,34 miliarde lei (+11,6%), însă cheltuielile au depășit veniturile, atingând 9,46 miliarde lei, ceea ce a generat un deficit de 1,12 miliarde lei.

Au înregistrat venituri de 19,11 miliarde lei (+15,6%) și cheltuieli de 16,9 miliarde lei (+11,9%). Execuția s-a încheiat cu un excedent de 2,21 miliarde lei.

La finele lunii iulie 2025, soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor publice au constituit 14,4 miliarde lei, dintre care 1,07 miliarde lei provin din proiecte finanțate din surse externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!