Ce avere are președintele demisionar de la Curtea Constituțională, Nicolae Roșca

„Astăzi, 9 noiembrie, dl judecător Nicolae Roșca și-a dat demisia din funcția de Președinte al Curții Constituționale. Alegerea unui nou Președinte este programată să aibă loc mâine, 10 noiembrie”, se spune în mesajul Curții Constituționale.

Potrivit declarației de avere, Nicolae Roșca a încasat în anul 2022 un salariu de 567 038 mii de lei de lei de la Curtea Constituțională și 48 510 de lei Universitatea de Stat. Soția acestuia a avut venituri de 89,6 mii de lei.

Roșca are un depozit de la Victoriabank în sumă de 43,3 mii de lei care i-a adus venituri de 7,7 mii de lei din dobândă.

Fostul președintele de la Curtea Constituțională deține jumătate dintr-un apartament de 26,6 metri pătrați cumpărat împreună cu soția în anul 1999. Valoarea imobilului este de 61 de mii de lei. Roșca mai deține un apartament de 72,2 metri pătrați, evaluat la 406,4 mii de lei.

Roșca este proprietarul unei Toyota Corola pe cer o conduce soția acestuia, cumpărate în 2010 și valorează 207 mii de lei.

Dânsul mai are și trei conturi la Victoriabank pe care are puțin aproape 48 de mii de lei.

Nicolae Roșca a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale la 15 august 2019, prin hotărâre de Guvern. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității București din România și doctor în drept. Până să fie numit judecător constituțional, a fost lector și șef de catedră în cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova și avocat în cadrul Biroului asociat de avocați „Băieșu și Roșca”.

A stat departe de viața politică până în 2017, potrivit RISE, când s-a alăturat Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind ales membru al Biroului Permanent Național. Mai mult decât atât, Roșca s-a lansat și în cursa pentru un fotoliu de deputat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, fiind unul dintre candidații înscriși în lista națională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr. Nu a mai ajuns în legislativ, dar la scurt timp a fost propus în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosca #evere #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.