Bani.md

Banca Angliei (BoE) şi Trezoreria britanică au anunţat luni înfiinţarea unui grup operativ pentru a explora posibilitatea unei monede digitale bancare centrale (CBDC), denumite “Britcoin”.

“Înfiinţăm un grup operativ între Banca Angliei şi Trezoreria britanică pentru a coordona activităţile experimentale privind o potenţială monedă digitală bancară centrală (CBDC)”, a afirmat Sunak la o conferinţă a industriei financiare. Curând după aceea, el a răspuns cu un singur cuvânt – “Britcoin” – la mesajul de pe Twitter al Trezoreriei, care anunţa înfiinţarea grupului operativ.

Banca Angliei a precizat că o versiune digitală a lirei sterline nu va înlocui nici numerarul şi nici actualele conturi bancare.

Grupul operativ va analiza riscurile şi oportunităţile implicate de crearea monedei digitale emise de Banca Angliei şi va monitoriza evoluţii pe plan extern, “pentru a se asigura că Marea Britanie rămâne în fruntea inovării globale”.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, declara recent că bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, nu a reuşit să fie percepută ca o rezervă stabilă de valoare sau ca un mod eficient de a realiza tranzacţii, fiind un pariu riscant pentru investitori.

Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.

Printre aceste bănci se numără și Banca Centrală a Japoniei (BoJ) care a început experimentele pentru a studia fezabilitatea emiterii propriei sale monede digitale, alăturându-se eforturilor altor bănci centrale care vor să beneficieze de inovarea în domeniu realizată de sectorul privat.

#moneda digitala #Anglia #britcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De mai mulți ani evoluția prețurilor la produsele petroliere reprezintă un subiect sensibil pentru societatea moldovenească. De cele mai multe ori acesta deraiază din albia economicului în cea a politicului, perpetuând problemele din domeniu fără careva intervenții sistemice. În cele din urmă, consumatorii de rând rămân în ceața provocată de polemicile dintre părțile ”interesate”, până la următoarea acutizare.

Subiectul prețurilor la produsele petroliere [1] a ieșit din nou în evidență imediat după aprofundarea în criza pandemica din primăvara anului 2020. Acest lucru datorându-se ieftinirii drastice a petrolului pe piețele internaționale pe fundalul instituirii măsurilor restrictive și reducerii cererii la nivel mondial (ajungând chiar și la valori negative), generând nemulțumiri în rândul consumatorilor cu privire la reticența reflectării acestor fluctuații și pe piața internă.

Figura 1. Evoluția prețurilor la produsele petroliere, lei/litru

Sursă: date ANRE

Ulterior, începând cu anul 2021, după scăderea intensității crizei pandemice la nivel global și revenirii cererii pentru produsele date, prețurile pe piața internă au înregistrat o creștere constantă, acutizând indignările consumatorilor. În speranța de a calma spiritele, companiile petroliere au venit cu mai multe explicații vizavi de factorii care au influențat evoluțiile date (majorarea prețurilor la bursele internaționale (Figura 2), dar și a accizelor[2]).

Figura 2. Evoluția cotațiilor Brent, $/baril

Sursă: date date US Energy Information Administration

De cealaltă parte, instituțiile competente (ANRE și Consiliul Concurenței) au raportat în cadrul forului legislativ vizavi de situația creată pe piața produselor petroliere. Potrivit ANRE, aceasta a acționat în strictă conformitate cu cadrul legal și cu mandatul acordat acestei instituții prin Metodologia de calculare a prețurilor la produsele în cauză. În context fiind invocată lipsa unor pârghii de a interveni la formarea prețurilor date, deși a fost recunoscut faptul că ”operatorii nu întotdeauna au operat scăderile de preţuri proporţional tendinţelor de ieftinire a produselor la bursele internaţionale”.

În același timp, pe fundalul acestor disensiuni în spațiul public au fost vociferate mai multe idei cu privire la măsurile care ar conduce la diminuarea prețurilor la produsele petroliere, printre care și revenirea la Metodologia precedentă de plafonare a prețurilor (ca fiind una mai bună). Drept rezultat, la 09.04.2021[3] au fost aprobate amendamente la Legea nr.461 din 30.07.2001 privind piața produselor petroliere, în scopul creării unui nou cadru de reglementare în domeniu. La rândul său ANRE, întru executarea prevederilor legale, urmează să aprobe o nouă Metodologie de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere (având la bază principiul plafonării).

#Expert-Grup #benzina