Ce i-au promis, de fapt, americanii lui Gorbaciov la finalul anilor '80. Detaliile care contrazic argumentele Rusiei

Pavel Palajcenko, traducătorul lui Mihail Gorbaciov la finele anilor ’80, face lumină în privința așa ziselor ”promisiuni” pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic.

Acesta spune că zvonurile actuale nu corespund realităţii.

Intervenţia lui Palajcenko – care a lucrat mulţi ani cu Mihail Gorbaciov şi cu fostul ministru de externe sovietic Eduard Şevardnadze- survine pe fondul discuţiilor dintre Rusia, SUA şi NATO din această săptămână pe probleme de securitate, Moscova cerând Occidentului garanţii în scris, care să fie obligatorii din punct de vedere juridic, că NATO nu se va mai extinde în Europa de Est, în special în Ucraina şi Georgia, şi că va înceta orice activităţi pe teritoriul ţărilor intrate în Alianţă după 1997.

„O înţelegere că NATO nu se va extinde în Est nu a existat într-adevăr. Atunci s-a discutat doar ca Alianţa Nord-Atlantică să nu-şi extindă infrastructura pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Era pe vremea când eu lucram în Ministerul de Externe (al URSS)”, a afirmat la începutul săptămânii Palajcenko, care are rang de consilier diplomatic clasa I.

Obligaţiile Republicii Federale Germane (RFG) cu privire la o reducere substanţială a Bundeswehr-ului (armata), la nedesfăşurarea armelor nucleare pe teritoriul fostei RDG, precum şi alte obligaţii, toate acestea sunt înregistrate” într-un acord, a subliniat Palajcenko, citat de agenţia de presă Regnum.

La începutul anilor ’90, potrivit lui, nu se vorbea despre o extindere a NATO, această problemă nici măcar nu se punea.

„Ulterior, când a început procesul de extindere a NATO, când a început dezbaterea despre o eventuală extindere, diplomaţia rusă a acţionat destul de activ pentru a preveni această expansiune. Acest lucru nu s-a putut face, dar a fost semnat Actul fondator Rusia-NATO (1997), care rămâne în vigoare”, a afirmat fostul diplomat.

În opinia mea, acesta este un acord bun şi ar trebui protejat”, a spus el.

Nu este prima oară când Pavel Palajcenko încearcă să demonteze mitul despre aşa-numitele „promisiuni” făcute lui Mihail Gorbaciov de responsabili americani ai vremii, la care recurge în ultimul timp diplomaţia rusă, potrivit postului de radio Eho Moskvî, citat de ziare.com.

Ca participant la negocieri şi persoană care a avut în anii 1990-1991 acces direct la corespondenţa diplomatică şi la transcrieri ale convorbirilor (la cel mai înalt nivel) pot să confirm: sub Gorbaciov, problema jurisdicţiei NATO a fost abordată exclusiv în contextul unificării Germaniei”, sublinia fostul traducător într-un editorial publicat pe blogul postului de radio Eho Moskvî la 9 martie 2018.

Negocierile au avut loc în 1990, când Pactul de la Varşovia încă mai exista şi nimănui nu-i trecea prin cap că acesta se va destrăma în scurt timp, iar ţările satelit vor adera la NATO, mai spune Palajcenko, care evocă culisele negocierilor dintre URSS şi Occident de la acea vreme în ultima sa carte „Profesia şi timpul”.

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegaţia rusă la prima rundă de discuţii cu SUA luni la Geneva, a declarat că Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să realizeze progrese în problema-cheie pentru Moscova ca NATO să renunţe să se mai extindă în Est, în special în Ucraina.

Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea situaţiei de conflict.

#razboi #criză #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul rus Vadim Moșkovici, aflat în arest din martie sub acuzații de fraudă și dare de mită, a început din izolatorul de detenție negocieri privind transferul activelor sale în administrarea statului, relatează Vedomosti, citând surse apropiate cazului, scrie Vedomosti.

Moșkovici, proprietarul unuia dintre cele mai mari conglomerate agroindustriale din Rusia, Rusagro, este gata să cedeze o parte dintre activele sale către Rosselhozbank – banca agricolă de stat. Același Rosselhozbank a preluat anterior companii strategice precum producătorul de paste Makfa și grupul Ariant, cel mai mare deținător de podgorii din regiunea Krasnodar.

Surse din industrie afirmă că afacerile lui Moșkovici au atras și atenția Demetra-Holding, un jucător important din domeniul cerealier, anterior deținut de banca de stat VTB și controlat în prezent de investitori anonimi din Oman. Grupul ar fi interesat de businessul cu cereale și uleiuri vegetale al lui Moșkovici, completând portofoliul său care include deja terminale de cereale în portul Novorossiisk, operatorul feroviar Rusagrotrans și complexul portuar Taman.

Toate subdiviziunile Rusagro – lider în producția de zahăr, locul doi la producția de carne și deținător a peste 700.000 de hectare de teren agricol – ar putea fi vândute cu o reducere substanțială, spun sursele Vedomosti.

Moșkovici controlează grupul printr-o companie cipriotă, însă, în contextul dosarelor penale și al tendinței autorităților ruse de a confisca activele oligarhilor anchetați, este tot mai probabil ca averea acestuia să fie pur și simplu naționalizată prin decizie judecătorească. Ulterior, statul ar putea scoate activele la privatizare, a explicat avocata Natalia Dorofeeva.

În vârstă de 57 de ani, Vadim Moșkovici era, potrivit Forbes, unul dintre cei mai bogați 60 de oameni din Rusia, cu o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari. A fost arestat pe 26 martie la Moscova, împreună cu directorul general al Rusagro, Timur Lipatov. Procurorii i-au acuzat de delapidare în sumă de 1 miliard de ruble. Ulterior, Moșkovici a fost inculpat și pentru mită – ar fi oferit în 2019 un carabină de vânătoare Blaser R8, evaluat la 2,6 milioane de ruble, fostului viceguvernator al regiunii Tambov, în schimbul „protecției generale”.

Potrivit Novaia Gazeta Europa, Rusagro se afla de multă vreme în vizorul autorităților. După ce compania a fost inclusă pe lista întreprinderilor strategice, iar Moșkovici a fost amenințat cu desemnarea drept „agent străin”, acesta a fost forțat să-și aducă afacerile din Cipru înapoi în Rusia, printr-o procedură de redomiciliere. „Mai întâi l-au forțat să redomicilieze afacerea, acum i-o iau cu forța. N-a vrut de bunăvoie, o va face cu forța”, a comentat un apropiat al oligarhului.

Surse din presă susțin că în spatele operațiunii s-ar afla influentul clan Patrușev, care urmărește să preia active strategice din sectorul agroalimentar.