Ce i-au promis, de fapt, americanii lui Gorbaciov la finalul anilor ’80. Detaliile care contrazic argumentele Rusiei

16 Ian. 2022, 16:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2022, 16:07 // Actual //  bani.md

Pavel Palajcenko, traducătorul lui Mihail Gorbaciov la finele anilor ’80, face lumină în privința așa ziselor ”promisiuni” pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic.

Acesta spune că zvonurile actuale nu corespund realităţii.

Intervenţia lui Palajcenko – care a lucrat mulţi ani cu Mihail Gorbaciov şi cu fostul ministru de externe sovietic Eduard Şevardnadze- survine pe fondul discuţiilor dintre Rusia, SUA şi NATO din această săptămână pe probleme de securitate, Moscova cerând Occidentului garanţii în scris, care să fie obligatorii din punct de vedere juridic, că NATO nu se va mai extinde în Europa de Est, în special în Ucraina şi Georgia, şi că va înceta orice activităţi pe teritoriul ţărilor intrate în Alianţă după 1997.

„O înţelegere că NATO nu se va extinde în Est nu a existat într-adevăr. Atunci s-a discutat doar ca Alianţa Nord-Atlantică să nu-şi extindă infrastructura pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Era pe vremea când eu lucram în Ministerul de Externe (al URSS)”, a afirmat la începutul săptămânii Palajcenko, care are rang de consilier diplomatic clasa I.

Obligaţiile Republicii Federale Germane (RFG) cu privire la o reducere substanţială a Bundeswehr-ului (armata), la nedesfăşurarea armelor nucleare pe teritoriul fostei RDG, precum şi alte obligaţii, toate acestea sunt înregistrate” într-un acord, a subliniat Palajcenko, citat de agenţia de presă Regnum.

La începutul anilor ’90, potrivit lui, nu se vorbea despre o extindere a NATO, această problemă nici măcar nu se punea.

„Ulterior, când a început procesul de extindere a NATO, când a început dezbaterea despre o eventuală extindere, diplomaţia rusă a acţionat destul de activ pentru a preveni această expansiune. Acest lucru nu s-a putut face, dar a fost semnat Actul fondator Rusia-NATO (1997), care rămâne în vigoare”, a afirmat fostul diplomat.

În opinia mea, acesta este un acord bun şi ar trebui protejat”, a spus el.

Nu este prima oară când Pavel Palajcenko încearcă să demonteze mitul despre aşa-numitele „promisiuni” făcute lui Mihail Gorbaciov de responsabili americani ai vremii, la care recurge în ultimul timp diplomaţia rusă, potrivit postului de radio Eho Moskvî, citat de ziare.com.

Ca participant la negocieri şi persoană care a avut în anii 1990-1991 acces direct la corespondenţa diplomatică şi la transcrieri ale convorbirilor (la cel mai înalt nivel) pot să confirm: sub Gorbaciov, problema jurisdicţiei NATO a fost abordată exclusiv în contextul unificării Germaniei”, sublinia fostul traducător într-un editorial publicat pe blogul postului de radio Eho Moskvî la 9 martie 2018.

Negocierile au avut loc în 1990, când Pactul de la Varşovia încă mai exista şi nimănui nu-i trecea prin cap că acesta se va destrăma în scurt timp, iar ţările satelit vor adera la NATO, mai spune Palajcenko, care evocă culisele negocierilor dintre URSS şi Occident de la acea vreme în ultima sa carte „Profesia şi timpul”.

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegaţia rusă la prima rundă de discuţii cu SUA luni la Geneva, a declarat că Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să realizeze progrese în problema-cheie pentru Moscova ca NATO să renunţe să se mai extindă în Est, în special în Ucraina.

Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea situaţiei de conflict.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală