Ce înseamnă întârirea dolarului pentru economia globală

Nivelul dolarului american este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Astfel, monedele din întreaga lume se devalorizează, iar economia globală are de suferit. Totul este influențat, de la costul unei vacanţe în străinătate la profitabilitatea companiilor multinaţionale, scrie The New York Times.

Dolarul reprezintă aproximativ 90% din toate tranzacţiile valutare ce însumează o activitate de 6 trilioane de dolari în fiecare zi înainte de pandemie, de la turişti care îşi folosesc cardurile de credit până la companii care fac investiţii internaţionale majore, scrie ZF.

Dolarul este cea mai importantă monedă din lume. De obicei, moneda crește în perioadele de tulburări, în contextul în care investitorii îl consideră relativ sigur şi stabil. Dolarul a câştigat în ultimele luni pe măsură ce inflaţia și ratele dobânzilor au crescut şi îngrijorările legate de creştere s-au înrăutăţit.

„Este un amestec destul de greu”, a spus Kamakshya Trivedi, şeful unui grup de cercetare de piaţă de la Goldman Sachs.

Principala modalitate de a măsura puterea dolarului este indexarea acestuia faţă de un coş de valute ale unor parteneri comerciali importanţi precum Japonia şi zona euro. Prin această măsură, dolarul este la cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani, după ce a câştigat peste 10% în acest an, o mişcare uriaşă pentru un indice care se modifică de obicei cu fracţii mici în fiecare zi.

#economie globala #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.