Moldova moare! O analiză alarmantă o demonstrează clar

18 Iul. 2022, 10:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2022, 10:01 // Actual //  bani.md

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o situație dramatică privind numărul populației. În ultimii cinci ani, demografia a fost influențată de trei fenomene: de spor natural negativ, migrație externă puternică și migrația internă, care sa evidențiat în special în 2021. Fără o politică de dezvoltare a regiunilor, Republica Moldova riscă în următorii cinci ani să înregistreze depopulări masive ale raioanelor. În prezent se accentuează dorința oamenilor de a avea un trai mai bun, pe care îl văd doar la orașe sau peste hotare, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În 2021, cea mai mare migrație a fost înregistrată în raionul Telenești – 2%, dintre care 1,3% au plecat la Chișinău, iar 0,3% peste hotare. Din Ștefan Vodă au plecat 1,7%, dintre care 0,5% – peste hotare, iar 1,3% au venit la Chișinău. Raionul Nisporeni a rămas în 2021 fără – 1,6% din populație, 0,6% au plecat peste hotare, iar 1% a mers la Chișinău. Din Călărași au migrat 1,5% dintre cetățeni, 0,4% plecat peste hotare, iar 1,1% la Chișinău. Din Șoldănești – 1,5%, 0,2% au mers în afara țării, iar 1,3 au mers fie la Bălți sau la Chișinău.

Potrivit expertului, populația Republicii Moldova este afectată de trei factori: (1) sporul natural negativ – timp de 25 de ani sau născut mai puțini copii decât au murit; (2) migrația externă – numărul populației nu doar că se reduce că se nasc mai puțini, dar ea pleacă și masiv peste hotare; (3) migrația internă – fenomen care a luat amploare în 2021. Din 100 de oameni care au plecat din localitățile lor, 65% au mers la Chișinău sau la Bălți.

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a avut o reducere naturală fără precedent a populației cu peste 90 de mii de persoane. Din 1995 și până în prezent, în Republica Moldova sau născut cu circa 90 de mii de persoane mai puțin decât au decedat. Ultima dată când Republica Moldova a avut un spor negativ al populației a fost în timpul foametei din 1947.

Economistul este de părere că deși în țară în anumiți ani a fost înregistrat un spor natural pozitiv, totuși populația continuă să scadă din cauza migrației externe. Și raioanele sunt lovite în ultimul timp de migrația internă. Sporul natural negativ care sa accentuat în ultimii trei ani, migrația externă și migrația internă depopulează raioanele. Și ponderea moldovenilor în lume în ultimii ani sa redus dramatic. De la independență și până în prezent – de 1,6 ori. În 1991 reprezentam 0,08% din populația lumii, iar în 2021 – 0,05%.

În prezent, se estimează că numărul moldovenilor aflați peste hotare este la nivel de 912 mii, cei din dreapta Nistrului și circa 160 mii cei din stânga Nistrului. În perioada 2016-2020 am plecat circa 205 mii de persoane. În 2021, migrația netă a fost estimativ la nivel de 6 mii 700 de persoane, însă în realitate ar fi plecat circa 15 mii de persoane. O parte din cei plecați i-au substituit pe cei decedați.

Estimativ populația Republicii Moldova din țară este de 2 milioane 907 mii de cetățeni. În dreapta Nistrului – 2 milioane 603 mii, iar în stânga Nistrului – 304 mii. Timp de 30 de ani populația Republicii Moldova sa redus cu 1 milion și 457 de mii. În dreapta Nistrului cu 1 milion 69 de mii, iar în stânga Nistrului cu 427 de mii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.