Ce mai fac moldovenii?

Dispar — e răspunsul trist pentru acest titlu.

Și dispar nu atât pentru că nu se nasc destui copii, ci pentru că rata mortalității este una mare, iar dacă mai adăugăm aici și fenomenul migrației, lucrurile arată destul de pesimist. O să încerc să vă povestesc și în cifre ce s-a întâmplat cu moldovenii în ultimii ani. Și pentru comparație o să includ în acest articol și câteva cifre din Irlanda, țara în care mi-am petrecut ultimii ani și pe care o consider asemănătoare Moldovei, din punct de vedere istoric, dar și statistic.

Recent, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a prezentat datele provizorii privind numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat.

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

În 2021 doar 6700 de oameni au emigrat oficial din Republica Moldova, cel mai mic număr din ultimii 7 ani. Nu, nu pentru că-s vremuri bune, ci pentru că pandemia a oprit migrația la nivel mondial. Odată cu sfârșitul pandemiei, fenomenul migrației a revenit din nou în forță.

După cum am menționat la începutul articolului, mortalitatea înaltă este la moment principala cauză a reducerii populației Moldovei. Dacă în 2020, rata de mortalitate la 1000 de locuitori a constituit 15,4%, atunci în 2021, această cifră a crescut semnificativ, până la 17,4%. Pentru comparație, rata de mortalitate în Irlanda în 2021 a fost de 6,72% la 1000 de locuitori. Acest decalaj enorm de cifre în comparație arată atât că avem o populație bolnavă, îmbătrânită, dar și că sistemul medical din Moldova, din păcate, încă se află la un nivel destul de jos.

Pe de altă parte, rata de natalitate în Republica Moldova nu este atât de rea, fiind de 11,2% în 2021, spre comparație cu Irlanda, care are 12% la 1000 de locuitori. Doar că Irlanda o duce mai bine la capitolul de creștere a populației, crescându-și populația cu 7,6% din 2016 până în 2022. Iar din 1960 până în 2022 populația Irlandei a crescut de la 2,83 milioane la 4,99 milioane, adică cu 76%. Arată incredibil, dar acesta este rezultatul creșterii economice a țării insulare, în special în ultimii 20 de ani.

Irlanda a trecut și ea prin foamete organizată, ca și Moldova, aproape 1 milion de irlandezi murind în urma acesteia, iar alte 2 milioane emigrând din cauza sărăciei. Însă Irlanda și-a revenit, iar exemplul său poate fi unul bun pentru Republica Moldova, iar pentru asta moldovenii trebuie să înțeleagă că creșterea economică a țării amortizează și susține armonios toate aspectele de dezvoltare ale acesteia, inclusiv creșterea populației. Și creșterea economică nu ține doar de competența guvernării, ci și de responsabilitatea socială, precum plata impozitelor, transparența financiară, dar și patriotismul – cum ar fi, de exemplu, susținerea producătorilor autohtoni. Toate sunt interconectate.

Pe lângă toate acestea, luând exemplu de la țările care și-au redresat declinul demografic, Republica Moldova trebuie să investească în stimularea natalității prin prisma economică, adică creșterea considerabilă a alocațiilor pentru noi născuți și copii; investiție în educație și neapărat în sport și alte activități de prevenire a bolilor și promotoare a sănătății. O societate sănătoasă este o societate funcțională economic, în care indicii economici cresc pe seama capacității sporite a forței de muncă. Și cum am scris mai sus – creșterea economică stimulează natalitatea, reduce mortalitatea și atrage emigranții înapoi acasă, factori care ar redresa acest fenomen trist de dispariție a moldovenilor.

#galbur #populație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.