Riscurile văzute de Banca Națională a Moldovei în anul 2022

01 Ian. 2022, 14:33
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
01 Ian. 2022, 14:33 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Efectele negative ale pandemiei de COVID-19 declanșate la începutul anului 2020 sunt resimțite în majoritatea sferelor economiei. În pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor efecte adverse.

În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei pentru asigurarea stabilității sectorului bancar a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției pandemiei, dar și ținând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a face față provocărilor la care este expus în permanență.

Astfel, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod prioritar pe următoarele domenii:

1. Riscul de credit

2. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)

3. Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)

4.  Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

5. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

6. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

Pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua procesul de supraveghere în scopul reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți, în acest sens, concentrându-și eforturile asupra următoarelor aspecte: analiza interacțiunii prestatorilor de servicii de plată cu entitățile terțe implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate etc.); verificarea respectării obligațiilor asumate de către prestatori în procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora și a sistemelor automatizate de deservire la distanță; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată, inclusiv ponderea ordinelor de plată inițiate în mod electronic de către clienți, precum și conformarea cu limitele tarifelor stabilite de Banca Națională; monitorizarea implementării de către prestatorii de servicii de plată a produselor și serviciilor noi; examinarea și soluționarea reclamațiilor aferente utilizării serviciilor și instrumentelor de plată, inclusiv prin prisma condițiilor de transparență și informare a clienților, respectarea obligațiilor asumate de prestatori în raport cu aceștia.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.