Riscurile văzute de Banca Națională a Moldovei în anul 2022

Efectele negative ale pandemiei de COVID-19 declanșate la începutul anului 2020 sunt resimțite în majoritatea sferelor economiei. În pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor efecte adverse.

În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei pentru asigurarea stabilității sectorului bancar a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției pandemiei, dar și ținând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a face față provocărilor la care este expus în permanență.

Astfel, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod prioritar pe următoarele domenii:

1. Riscul de credit

2. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)

3. Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)

4. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

5. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

6. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

Pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua procesul de supraveghere în scopul reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți, în acest sens, concentrându-și eforturile asupra următoarelor aspecte: analiza interacțiunii prestatorilor de servicii de plată cu entitățile terțe implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate etc.); verificarea respectării obligațiilor asumate de către prestatori în procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora și a sistemelor automatizate de deservire la distanță; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată, inclusiv ponderea ordinelor de plată inițiate în mod electronic de către clienți, precum și conformarea cu limitele tarifelor stabilite de Banca Națională; monitorizarea implementării de către prestatorii de servicii de plată a produselor și serviciilor noi; examinarea și soluționarea reclamațiilor aferente utilizării serviciilor și instrumentelor de plată, inclusiv prin prisma condițiilor de transparență și informare a clienților, respectarea obligațiilor asumate de prestatori în raport cu aceștia.

#riscuri #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.