Ce salarii au obținut moldovenii în trimestrul II al anului 2021? Cine câștigă cei mai mulți bani și cine mai puțin…

18 Oct. 2021, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Oct. 2021, 10:09 // Actual //  MD Bani

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II 2020 și cu 6,8% față de trimestrul I 2021, se arată într-un comunicat de presă al Biroului Național de Statistică.

Potrivit informațiilor, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul II 2021 s-au înregistrat în activitățile:

  • informații și comunicații – 21753,9 lei;
  • activități financiare și de asigurări – 16698,6 lei;
  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

  • activități de cazare și alimentație publică – 5184,8 lei;
  • agricultură, silvicultură și pescuit – 5206,4 lei;
  • artă, activități de recreere și de agrement – 6169,3 lei.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în sectorul bugetar, în trimestrul II 2021 câștigul salarial mediu lunar a constituit 7778,5 lei (cu 8,5% mai mult față de trimestrul II 2020), iar în sectorul real – 9497,8 lei (cu 17,1% mai mult față de trimestrul II 2020).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 111,8%.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!