Ce salarii au obținut moldovenii în trimestrul II al anului 2021? Cine câștigă cei mai mulți bani și cine mai puțin…

18 Oct. 2021, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Oct. 2021, 10:09 // Actual //  MD Bani

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II 2020 și cu 6,8% față de trimestrul I 2021, se arată într-un comunicat de presă al Biroului Național de Statistică.

Potrivit informațiilor, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul II 2021 s-au înregistrat în activitățile:

  • informații și comunicații – 21753,9 lei;
  • activități financiare și de asigurări – 16698,6 lei;
  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în:

  • activități de cazare și alimentație publică – 5184,8 lei;
  • agricultură, silvicultură și pescuit – 5206,4 lei;
  • artă, activități de recreere și de agrement – 6169,3 lei.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în sectorul bugetar, în trimestrul II 2021 câștigul salarial mediu lunar a constituit 7778,5 lei (cu 8,5% mai mult față de trimestrul II 2020), iar în sectorul real – 9497,8 lei (cu 17,1% mai mult față de trimestrul II 2020).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 111,8%.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.