Ai vizitat Paris, Roma sau Londra şi vrei o altă destinaţie? „Veneția Poloniei” – unul dintre cele mai colorate orașe

18 Oct. 2021, 10:43
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Dumitrita Culiuc
18 Oct. 2021, 10:43 // Au Bani //  Dumitrita Culiuc

Oraşul polonez Wroclaw este unul dintre cele mai colorate locuri din lume, cel puţin în zona centrală. Acolo veți găsi pitici împrăştiaţi peste tot, unii chiar în mişcare, sunt în jur de 800, deşi nimeni nu ştie numărul lor exact.

Aşezat undeva în vestul Poloniei, la distanţe aproape egale de Berlin, Praga şi Varşovia, Wroclaw este un oraş cu o istorie complexă şi complicată. Astăzi, îl despart doar vreo două ore de graniţa cu Germania, însă acum câteva decenii purta numele de Bresalu şi făcea parte din această ţară, motiv pentru care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost pus la pământ de bombardamente, scrie da.zf.ro.

Cea mai puternică economie din Europa Centrală şi de Est, Polonia a primit Wroclaw în 1945.

Astăzi, Wroclaw este unul dintre cele mai importante centre economice şi industriale ale Poloniei. Este totodată un oraş care încet, dar sigur, a intrat pe radarele turiştilor din Europa şi de dincolo de ea. În 2016, spre exemplu, a fost Capitală Euro­peană a Culturii.

Este supranumit Veneţia Poloniei şi nu degeaba, oraşul din vestul ţării fiind străbătut de mai multe râuri – cel mai important dintre ele fiind Oder, al doilea cel mai lung râu al ţării după Vistula. Peste 200 de poduri înlesnesc deplasarea în Wroclaw, în timp ce pe râuri se organizează croaziere cu fel şi fel de bărci, de la catamarane la feriboturi de mici dimensiuni. Pentru cei care vor mai multă intimitate sau libertate de mişcare, există şi varianta caiacului.

Urbea arată diferit privită de pe apă faţă de uscat, astfel că merită văzută şi în tihnă din barcă, dar şi la pas. Te poţi pierde pe străduţe, te poţi învârti mult şi bine pentru fotografia perfectă în piaţa centrală, poţi studia arhitectura clădirilor din zona catedralei sau poţi descoperi cel mai „hip“ cartier al momentului, Nadodrze. Dar, orice ai face, nu trebuie să uiţi de pitici. Sunt vreo 800 de mici statuete metalice împrăştiate prin tot oraşul. Nimeni nu ştie numărul lor exact, mai ales că unele modele sunt chiar în mişcare, fiind amplasate pe bărci sau în alte locuri mai greu de descoperit.

Localnicii spun că cei mai mulţi pitici – deci un număr cât de cât apropiat de adevăr – au fost găsiţi de un locuitor al oraşului, care a dus jocul acesta mai departe. El a creat o aplicaţie, cu o hartă a urbei şi cu poziţionarea fiecărui gnom în parte. Ce este interesant e că nu sunt pitici oarecare, ci fiecare are o poveste legată de locul unde e amplasat. Ai un pitic bancher, cu propriul bancomat, amplasat lângă o sucursală de bancă. Ai un profesor emerit la universitate, dar şi un medic lângă spital. Şi exemplele sunt numeroase, cam câţi pitici sunt.

Povestea acestor statuete începe cândva în anii ’80, când localnicii au organizat o serie de proteste creative şi paşnice. Piticii au fost simbolul acestor mişcări, numite Orange Alter­native (Alternativa Portocalie), împotriva regimului comunist al vremii. De altfel, oamenii care participau la proteste purtau pălării similare cu ale gnomilor, toate portocalii.

Această lume în miniatură reprezintă, cu siguranţă, una dintre principalele atracţii ale oraşului. Altele sunt grădina zoologică – una dintre cele mai dezvoltate din ţară -, centrul de cunoştinţe despre apă Hydropolis, Muzeul Solidarităţii, zona centrală, insula cu Catedrala şi Centenial Hall, o clădire inclusă în patrimoniul UNESCO, spun reprezentanţii primăriei din oraş.

La grădina zoologică nu am ajuns pentru că în general nu merg în locurile unde animalele sunt închise, dar locuitorii din Wroclaw afirmă că această destinaţie atrage polonezi din toate colţurile ţării, nu doar străini, deoarece înainte de ’89 exista un show TV filmat aici, show care a fost foarte popular în acele vremuri şi care a dus faima locului mai departe.

Hydropolis însă a fost surpriza cea mai mare din Wroclaw, poate şi pentru că nu ştiam la ce să mă aştept de la un centru de dezvoltare a cunoştinţelor despre apă. Deschis acum şase ani şi deţinut de compania de apă şi canalizare din oraş, acesta este de fapt un muzeu interactiv dedicat unei resurse fără de care viaţa nu ar fi posibilă. Hydropolis este am­plasat într-o clădire construită la final de secol al XVIII-lea, folosită iniţial ca un rezervor de apă potabilă. Imobilul nu mai era folosit, aşa că a primit o nouă şansă la viaţă.

Centrul de cunoştinţe despre apă este structurat în nouă camere – fiecare cu o nouă poveste despre această resursă, despre stările apei, despre utilizarea ei sau despre viaţa marină. Aici am aflat spre exemplu că s-au găsit un milion de epave în apele lumii şi încă pe atâtea aşteaptă să fie descoperite. Tot de la Hydropolis ştiu că, până în prezent, nivelul maxim la care oamenii au coborât în apă – într-o maşinărie specializată, un fel de submarin, dar de foarte mici dimensiuni – este de 11 kilometri.

Muzeul dezvoltat sub pământ, pe mai multe niveluri, poate găzdui şi cine sau conferinţe, dar principalii vizitatori sunt cei care vor să afle mai multe despre apă. În şase ani (dintre care aproape doi de pandemie) au fost 1,5 milioane de oameni aici.

Cei mai mulţi turişti care păşesc în Wroclaw ajung însă, cu siguranţă, în zona centrală. Sunt trei pieţe importante – cea principală, cea a sării şi cea nouă – care se întind împreună pe o suprafaţă de şase hectare.

În piaţa principală, care e şi cea mai mare de altfel, poţi să te pierzi liniştit o oră. Ai o salbă de clădiri colorate, mai ceva ca bomboanele Cip (supranumite şi de colivă), ai superba construcţie a primăriei şi o statuie-fântână ce ilustrează în sticlă conturul munţilor Carpaţi din sudul ţării.

Tot în inima oraşului ai şi câteva zeci de restaurante şi cafenele, mai mereu pline, printre care şi Karczma Lwowska, un local tradiţional atât prin aspect – o clădire istorică a cărei înfăţişare a fost păstrată şi la interior, şi la exterior -, cât şi prin meniu. Nu toate restaurantele din oraş mizează pe tradiţie, ai localuri de fine dining precum La Maddalena, dar şi altele adaptate consumatorului modern, care caută mâncare cât mai puţin procesată, preferabil vegetariană, cum e cazul Powoli.

Acesta din urmă este un restaurant amplasat în Nadodrze, cartierul artistic al Wroclaw-ului, locul unde micii artizani şi artiştii îşi deschid afaceri. Local­nicii au făcut de altfel o hartă a acestui cartier, iar pe ea au poziţionat şi 60 de businessuri, de la restaurante la cafenele şi de la vintage shop-uri la ateliere de bijuterii sau de croitorie.

Wroclaw este în esenţă un oraş al contrastelor. Ai arhitectură dantelată în zona centrală şi ai un exemplu tipic de clădire sobră, gri şi „tristă“ la Centenial Hall, construită acum 110 ani din beton ranforsat. Ai o zonă clasică în apropierea catedralei – cel mai vechi cartier din urbe, cu lămpi cu gaz care încă sunt aprinse manual de doi localnici seară de seară şi o alta modernă în cartierele dormitor, cu graffitiuri şi picturi murale. Există chiar o zonă unde câteva zeci de picturi total diferite – de la istoria Egiptului la desene care ilustrează zeci de rase de câini şi pisici – au colorat o suită de blocuri prăfuite şi le-au dat un nou look.

Oraşul este cunoscut pentru sticla vitrată şi pentru adevăratele opere de artă ce ies din mâinile artizanilor locali. Dar tot artă – doar că modernă – găseşti şi la Galeria Neoanelor, care cuprinde 30 de creaţii (firme luminoase din diverse vremuri) adunate într-un spaţiu deschis, unde se organizează concerte sau întâlniri. Galeria este poziţionată în zona Pasaz Niepolda, care adună diferite cluburi şi baruri, zonă care înainte era rău famată, dar care între timp a devenit cool.

Noul şi vechiul se împletesc în oraş la tot pasul. Dar şi în afara lui. La o oră şi jumătate de Wroclaw se află castelul Moszna, realizat în stil eclectic, adică un mix de neogotic, neobaroc şi neo-renascentist. Legenda spune că acesta are 365 de camere – câte zile sunt în an -, însă nimeni nu ştie exact, spune ghidul. Cu siguranţă sunt mai mult de 50 pentru că 49 dintre ele au fost transformate în hotel.

Castelul a fost deschis pentru turişti abia acum opt ani, fiind deţinut de guvernul polonez, ca de altfel şi hotelul. Moszna este un castel relativ nou, cu o istorie de doar 120 de ani, însă în această perioadă s-au întâmplat multe. Spre exemplu, a fost distrus de ruşi în război, dar doar la interior, de unde a fost furat aproape totul. Astăzi sunt deschise pentru vizitare doar câteva camere şi puţine – pot fi numărate pe degete – sunt piesele originale. Scurta vizită la interior e elocventă pentru a descoperi un loc perfect simetric. Apa­rent, fondatorii au căutat acest lucru peste tot, atât la exterior, cât şi la interior. Tot aici descoperi că locul a trecut printr-o serie de schimbări. Pereţii spre exemplu sunt albi, pentru că în comunism castelul a funcţionat ca spital de nebuni. Alte urme ale acestei istorii nu sunt însă.

O vizită la castel nu ar fi completă fără o plimbare pe domeniu şi o oprire de final la restaurantul din interior, unde arhitectura clasică, cu tuşe istorice, se întrepătrunde cu elementul modern al unei sere. Pentru că totul în Wroclaw şi împrejurimi este despre acest joc vechi-nou.

Realitatea Live

17 Mai 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
17 Mai 2022, 17:53 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times.

Potrivit sursei citate, executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual.

Pentru a atinge aceste obiective, costurile s-ar putea ridica la sute de miliarde de euro. Cu toate acestea, cheltuielile ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit „RepowerEU” şi consultat de Financial Times.

Una din propuneri este „introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste”.

Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol.

Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă.

Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei.

„Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030”, se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times.

De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone „prioritare” cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă.

„Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli”, se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană.

Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău