Ce se întâmplă cu pieţele locuinţelor din Europa de Est

15 Mai 2023, 05:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mai 2023, 05:06 // Actual //  bani.md

În Ungaria, în ultimele luni atât cum­părătorii de locuinţe, cât şi vânzătorii au observat că preţurile s-au oprit din creştere şi, în unele cazuri, chiar au în­ce­put să scadă, dar doar uşor în com­paraţie cu scumpirile din ultimii ani. Nu se pune problema unui picaj. Însă imaginea se schimbă dacă preţurile sunt raportate la infla­ţie, urcată la cote nemaivăzute de decenii.

Privită prin această prismă, piaţa arată scă­deri de preţuri cel puţin comparabile cu cele de după 2008, an de criză, dar pe o perioadă mult mai scurtă de timp. În Polonia, din con­tră, şi pe piaţa primară, şi pe cea secundară lo­cuinţele din aglomerările urbane se scumpesc, deşi vânzările scad semnificativ. Diferenţele dintre cele două state est-europene se explică prin faptul că ele trec prin crize diferite.

Din cauza celei mai puternice inflaţii din UE şi a celor mai mari dobânzi, Ungaria se confruntă cu o criză acută a cos­tului vieţii. Polonia, în schimb, nici după mulţi ani de încercări şi pro­mi­siuni din partea politicie­nilor nu a reuşit să treacă peste criza locuinţelor care face ma­rile ora­şe deosebit de scumpe. Po­lonia este cea mai mare eco­no­mie est-europeană, iar Un­garia pare cea mai instabilă. În Cehia, cea mai matură economie din regiu­ne, la apogeul valului inflaţio­nist tendin­ţa era ca preţurile locuinţelor să scadă, de asemenea un semn că ţara se con­fruntă cu o criză a costului vieţii fără pre­cedent. Acum, piaţa imobiliară din capitală este indecisă. Vânzările de apartamente noi cresc uşor, trimestru la trimestru, iar preţurile stag­nează. Proprietarii mai degrabă preferă să nu vândă decât să piardă la preţ, iar numărul de tranzacţii este redus.

Pe de altă parte, în oraşe­lele din împre­jurimi piaţa înfloreşte, în unele cazuri vânză­rile ajungând la niveluri istorice, potrivit newstream.cz, care citează date ale gru­pului de real estate European Housing Ser­vices. Ten­dinţa se explică prin faptul că lo­cuitorii Pragăi s-au săturat de viaţa scum­pă din capitală şi se mută în localităţile mai mici şi mai ieftine din Boemia Centrală.

În oraşe precum Kladno, Beroun, Kolin, Roztoky, Brandys, Neratovice sau Benešov în primul trimestru s-au vândut mai multe apartamente decât în în­tregul an 2021. Iar vânzările sunt triple faţă de media pe termen lung. În Ungaria, preţurile locuinţelor vechi au început să scadă în ultimul trimestru al anului trecut, când au înregistrat o contracţie de 2,6%. Cum cumpărătorii sunt într-o poziţie bună pentru negocieri, datorită reducerii cererii, iar dobânzile sunt mari şi viaţa este în continuare scumpă, tendinţa este aşteptată să continue şi anul acesta, scrie Daily News Hungary. Este mai degrabă o corecţie binevenită pentru maghiari, sugerează site-ul de ştiri, deoarece apartamentele s-au scumpit masiv după 2015. În unele oraşe, primul trimestru al acestui an a adus ieftiniri de peste 3%. În regiunea Budapesta, preţul mediu pe metru pătrat s-a retras cu până la 10%, în termeni nominali.

În termeni reali, adică ajustate la inflaţie, preţurile locuinţelor, aşa cum au fost măsurate de institutul maghiar de statistică, aveau scă­deri de până la 17% deja din trimestrul patru. De aceea, Portolio se aşteaptă ca anul acesta să vină adevărata ajustare a pieţei. Alte pu­blicaţii scriu despre cum Budapesta, capitala, a devenit de neatins pentru tinerii maghiari care vor să-şi întemeieze familii şi gospodării acolo, adică să-şi cumpere apartament. Povestea se repetă la Varşovia, Cracovia şi Praga. Pentru tineri, a locui cât mai departe de marele oraş, de preferat la sat, va fi cea mai ieftină soluţie. În Polonia, criza de locuinţe pare că nu are sfârşit pentru că politicienii vin cu aceleaşi şi aceleaşi soluţii care până acum au dat greş, scrie Notes From Poland, un site care de obicei preferă să vadă partea plină a paharului. Acolo, preţurile apartamentelor noi au sărit în sus cu aproape 5% în trimestrul IV.

În ultimii cinci ani, locuinţele s-au scumpit cu 60-80%. Nici chiriile n-aveau cum să ră­mâ­nă mici deoarece cererea pentru apartamente este mare. În Wrocław, Gdansk, Cracovia şi Varşovia metrul pătrat a ajuns să coste între 2.135 de euro şi 2.668, ceva de speriat dacă sunt luate în considerare şi creşterile de do­bânzi efectuate de banca centrală de când a venit valul de inflaţie.

La chirii, împovărătoare au devenit depo­zi­tele din ce în ce mai mari şi tendinţa proprie­tarilor de a-i pune pe chiriaşi să plătească comisioanele cerute de agenţii imobiliari. Astfel, cu chiria cerută în urmă cu câţiva ani pentru un apartament cu două camere acum se se mai poate lua doar o garsonieră cu bucătărie nefolosibilă şi o baie ridicol de mică. Cererea de apartamente este mult mai mare decât oferta, astfel că o bună parte dintre tinerii care mun­cesc sunt nevoiţi să trăiască în chirie.

În Varşovia, chi­riile pentru apartamentele mici, cele mai cău­tate, au explodat cu 33% într-un an. Criza costului vieţii îşi pune şi ea amprenta asupra pieţei. Numărul de credite ipotecare acordate de bănci s-a prăbuşit cu 55% an la an în februarie. A avea o locuinţă a devenit mult mai costisitor într-o perioadă mult prea scurtă de timp. „Chiria şi utilităţile mă costă 75% din salariu“, spune Mateusz, muncitor la o fabrică din Gdansk. El stă cu chirie de nouă ani şi niciodată ca până acum nu i-a fost atât de greu. „Mă îndoiesc că pot ajunge să-mi fac credit pentru locuinţă deoarece îmi este imposibil să adun atâţia bani cât ar trebui pentru avans, iar banca cu siguranţă că va decide că nu-mi permit să plătesc ratele“, se plânge Mateusz. „Tot ce-mi doresc este să existe chirii civilizate.“

O soluţie pentru rezolvarea problemei ar fi un program de locuinţe publice, spun şi banca centrală şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor chiriaşilor. Guvernul a lansat un astfel de program în 2016, dar până acum rezultatele arată un eşec, fapt recunoscut şi de guvern. Din cele 100.000 de locuinţe promise până la finalul anului 2019 pentru familii cu venituri mici au fost construite doar 15%. Deficitul de locuinţe din Polonia este estimat la 2,2 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Ian. 2026, 15:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Ian. 2026, 15:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Alocația de stat pentru copii din România nu va fi majorată nici în anul 2026, pentru al doilea an consecutiv, deși legislația prevede indexarea automată anuală cu rata inflației. Decizia, consfințită prin așa-numita „Lege Bolojan”, afectează nu doar familiile din România, ci și mii de cetățeni ai Republicii Moldova care dețin cetățenie română și beneficiază de acest drept social.

După ce indexarea aferentă anului 2025 a fost suspendată prin Ordonanța de Urgență, denumită „OUG trenuleț”, adoptată de guvernul condus de Marcel Ciolacu, majorarea prevăzută pentru 2026 a fost la fel anulată. Actul normativ menține cuantumul alocațiilor la nivelul din decembrie 2025, identic cu cel din decembrie 2024.

Potrivit Legii privind alocația de stat pentru copii, aceasta ar trebui indexată anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației comunicată de Institutul Național de Statistică. Cu toate acestea, două indexări consecutive, aferente inflației din anii 2023 și 2024, au fost suspendate prin decizii politice.

În termeni financiari, blocarea indexărilor înseamnă că fiecare copil pierde cel puțin 945 de lei românești pe parcursul celor doi ani, sumă care ar fi rezultat din aplicarea ratelor oficiale ale inflației de 10,4% pentru 2023 și 5,6% pentru 2024. Pierderea echivalează cu aproximativ 3 780 de lei moldovenești, raportat la cursul actual.

În prezent, alocația de stat este de 292 de lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani (aprox. 1 170 de lei moldovenești) și de 719 lei românești pe lună pentru copiii cu vârsta sub 2 ani sau pentru copiii cu dizabilități (aprox. 2 880 de lei moldovenești).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!