Ce spune CCM despre majorarea salariilor magistraților Curții Constituționale?

De câteva zile inițiativa majorării salariilor judecătorilor constituționali în anul 2022 cu aproape 100%, ceea ce înseamnă că ar urma să ridice o leafă de peste 80 de mii de lei a devenit subiect discuție în spațiul public și se pare că a ajuns și la urechile celora care ar urma să se bucure de această creștere salarială – magistrații Curții Constituționale (CCM), scrie Realitatea.md.

CCM a plasat astăzi o reacție, dacă o putem numi reacție, referitor la creșterea salariilor judecătorilor care se așteaptă să fie din anul viitor.

„Cu privire la discuțiile existente în societate despre subiectul unei pretinse majorări a salariilor judecătorilor Curții Constituționale și având în vedere solicitările unor jurnaliști de a comenta situația, vă informăm că obligația de rezervă și de prudență a judecătorilor îi împiedică să facă comentarii”, se arată într-un anunț plasat pe site-ul Curții Constituționale.

Precizăm că, la data de 8 decembrie, în spațiul public au apărut informații precum că, în 2022, salariile judecătorilor CCM vor crește cu aproape 100% față de anul curent. Astfel, magistrații ar urma la anul să ridice o leafă de 82 de mii de lei. Argumentul deputaților PAS, inclusiv a lui Igor Grosu a fost faptul că s-ar fi încercat coruperea acestor judecători, iar creșterea salariilor ar fi o metodă de a păstra independența și integritatea acestora în procesul de luare a deciziilor. Natalia Gavrilița la rândul ei a declarat că „salariile acestora sunt justificate”.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

#majorare #salarii #CCM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.