Ce spune UE despre crimele de război din Ucraina: Amenințarea urmăririi penale va plana asupra autorităților ruse

S-ar putea să dureze ani buni pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război din Ucraina, a declarat luni, pentru Reuters, Comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, care a adăugat că persoanele responsabile ar trebui să știe că amenințarea cu urmărirea penală va plana asupra lor „pentru totdeauna”.

Statele Unite și alte peste 40 de țări lucrează pentru a pune cap la cap probele pentru a ajuta la urmărirea penală și la procesele privind atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina.

„Va fi pentru următoarele săptămâni, următoarele luni, următorii ani, poate pentru următoarele decenii. Pentru unele cazuri, va fi foarte rapid. Va fi mai lung pentru altele”, a spus Reynders.

„Dar este, de asemenea, un mesaj clar pentru autoritățile ruse – riscul acestor investigații, urmăriri și procese va plana asupra lor pentru tot restul vieții lor. Este pentru totdeauna”.

Reynders a spus că războiul Rusiei din Ucraina a reușit pentru prima dată să aducă laolaltă comunitatea internațională pentru a începe să lucreze pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați de crime de război chiar înainte de încheierea conflictului.
Rusia a negat în repetate rânduri implicarea în crime de război sau atacarea deliberată a civililor de când a invadat Ucraina în februarie. Kremlinul spune că a lansat o „operație militară specială” pentru a elimina naționaliștii ucraineni.

Forțele ruse au bombardat orașele ucrainene ruinând clădiri și au lăsat în urmă cadavre pe străzile orașelor și satelor pe care le-au ocupat. Ucraina spune că zeci de mii de civili au murit.

Curtea Penală Internațională (CPI) cu sediul la Haga se va ocupa de cazurile suspectate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.

Reynders a spus că cele 28 de state ale UE încearcă să ofere asistență materială și personală pentru a ajuta la documentarea infracțiunilor suspectate, inclusiv colectarea de mărturii despre violență sexuală în medii care inspiră mai multă siguranță victimelor decât ar face-o o secție de poliție.

„Acest lucru costă mult și nu este ușor de pus în aplicare în țările dezvoltate, cum ar fi membrii UE, într-o zi obișnuită. Este și mai greu într-o țară precum Ucraina, care este în război”, a spus el.

Reynders a spus că șase state UE – Luxemburg, Belgia, Franța, Germania, Irlanda și Austria – au înghețat fiecare cel puțin un miliard de euro din activele oligarhilor ruși, reprezentând împreună 12,8 din totalul de 13,9 miliarde de euro blocat în Europa până acum.

„Mărimea activelor oligarhilor și a activelor băncii centrale ruse sunt complet diferite. Nu veți reconstrui Ucraina cu câteva miliarde de la oligarhi. În cazul băncii centrale ruse, vorbim de sute de miliarde, „, a spus Reynders.

#razboi #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.