Ce țări acordă reduceri la prețul carburanților

După scumpirea galopantă a prețurilor la carburanți, mia multe state din Uniunea Europeană au decis să acorde compensații la carburanți.

Astfel, Franța acordă o compensație de 0,30 euro la fiecare litru de carburant pentru a atenua povara creşterii preţurilor la pompă.

În România, compensația este de echivalentul a 0,10 euro.

În Spania, compensația este de 0,20 euro.

Guvernul Irlandei a anunțat o reducere cu 20 de cenți a accizei/litrul de benzină, o reducere cu 15 cenți/litrul de motorină și o reducere de 2 cenți la litrul de motorină verde.

Ca parte a „scutului anti-inflație” al guvernului polonez, țara a redus TVA la carburanți la zero.

Guvernul Sloveniei a decis să fixeze preţul benzinei şi motorinei la 1,503 şi, respectiv, 1,541 euro pe litru.

Guvernul suedez a introdus un pachet de sprijin care urmărește să atenueze șocul cauzat de creșterea prețurilor la combustibil și electricitate. Pachetul de sprijin prevede reducerea temporară a accizei la combustibil, dar și compensații separate pentru proprietarii de mașini. Potrivit guvernului, prețul benzinei și motorinei la pompă ar scădea cu aproximativ 1,30 SEK, sau aproximativ 12 cenți pe litru.

Taxa pe combustibilul folosit de autovehicule în Germania a fost redusă cu 30 de cenți pe litru pentru benzină și cu 14 cenți pe litru pentru motorină.

În Belgia reducerea la fiecare litru de carburant este de 0,17 euro.

Guvernul olandez a redus acciza pe litru de benzină fără plumb cu 17 cenți și pentru motorină cu 11 cenți pe litru.

#pret #reducere #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.