Ce trupe ar fi pierdut până acum Rusia. Ce echipamente militare ar fi pierdut Ucraina - cifrele celor două armate

În jur de 20.000 de soldați ruși au fost uciși, răniți sau capturați de la debutul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit bilanțului publicat vineri de Statul Major al Armatei Ucrainei. În Același timp, și Rusia prezintă propriul bilanț cu ce pagube ar fi reușit să producă Ucrainei.

Bilanțul marchează și ”victoria” asupra forțelor maritime ale Rusiei, după ce vasul de război Moskva s-a scufundat ca urmare a atacului cu rachete al forțelor militare ale Ucrainei. Astfel, numărul vaselor de război pierdute de Rusia a ajuns la 8.

Ce trupe și echipamente militare ar fi pierdut Rusia

Bilanțul publicat de Armata Ucrainei:

20.000 de soldați
756 de tancuri
1.976 de vehicule blindate de luptă
366 sisteme ale artileriei
122 de sisteme de lansare multiplă de rachete de artilerie MLRS
163 de avioane
144 de elicoptere
8 vase
1443 de vehicule
135 drone
4 sisteme tactice de rachete balistice

Cifrele prezentate de Ucraina nu pot fi verificate independent, în condițiile date, și trebuie privite cu un grad de scepticism.

Ce trupe și echipamente militare ar fi pierdut Ucraina în războiul cu Rusia

Similar, și Rusia anunță că a provocat la rândul său pagube masive forțelor armate ucrainene. În ultimul său bilanț publicat vineri dimineață, Rusia spune că în total, de la debutul „operațiunii militare speciale”, forțele sale ar fi reușit să distrugă în Ucraina:

456 vehicule aeriene fără pilot
132 de avioane
105 elicoptere
245 sisteme de rachete antiaeriene
2.213 tancuri și alte vehicule blindate de luptă
249 de sisteme de lansare multiplă de rachete MLRS
966 sisteme de artilerie de câmp și mortiere
2.110 de unități de vehicule militare speciale

Similar, nici datele prezentate de Rusia nu pot fi confirmate independent.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blindate #pierderi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.