Ce vrea Putin în continuare: Scenariul ascuns dezvăluit de oficiali de rang înalt din Israel

Dacă până acum poziția Israelului față de invazia lui Putin din Ucraina a fost una neutră, rezervată, iată că acum în urma unor intenții ale Kremlinului, ruptura dintre Tel Aviv și Moscova începe să adâncească. Oficiali israelieni recomandă președintelui Isaac Herzog să se implice mai mult în criza cu Rusia, ei spunând că ”nimeni nu știe ce vrea Putin”.

Kremlinul are în plan închiderea Agenției evreiești din Moscova, iar ministrul construcțiilor Ze’ev Elkin din cabinetul condus de Tair Lapid, propune măsuri coercitive similare împotriva Centrului cultural rus din Tel Aviv, potrivit Ynet News.

Un tribunal din Moscova a comunicat săptămâna trecută că Ministerul Justiției din Rusia a cerut ”dizolvarea” Agenției evreiești din cauza încălcării unor prevederi legale nespecificate și a stabilit o audiere în data de 28 iulie 2022.

Oficiali din Israel de rang înalt au spus că, din cauza crizei în curs cu Rusia, președintele țării Isaac Herzog ar trebui să se implice în a ajuta la remedirea diferendelor cu Moscova, după ce el a reușit să rezolve crizele cu Polonia și cu președintele Turciei, Recep Erdogan.

În cadrul unei întâlniri convocată duminică, 24 iulie 2022, de premierul Israelului, Yair Lapid, s-a discutat despre pașii pe care Israelul îi poate urma în cazul în care Rusia va lua hotărârea de a închide Agenția evreiască de la Moscova.

Doi miniștri din cabinetul Lapid, Avigdor Liberman, de Finanțe și Ze’ev Elkin, al Construcțiilor, au rămas ferm pe poziții împotriva măsurilor Rusiei, după ce au imigrat din fosta Uniune Sovietică.

Elin a propus să se ia măsuri coercitive similare împotriva Centrului Cultural al Rusiei din Tel Aviv, care fusese suspectat că a inițiat acțiuni de a convinge imigranții să se întoarcă în Rusia.

Un oficial a declarat că întâlnirea cabinetului Lapid a oferit mai mult ”morcovi decât bețe” și că ”nimeni nu știe cu adevărat ce vrea Putin de la noi”.

Delegația israelienaă de experți juridici și-a amânat plecarea la Moscova, din lipsa vizelor. Aceasta trebuie să convingă Kremlinul să permită continuarea activității Agenției evreiești din capitala Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scenariu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.