Ce vrea Putin în continuare: Scenariul ascuns dezvăluit de oficiali de rang înalt din Israel

Dacă până acum poziția Israelului față de invazia lui Putin din Ucraina a fost una neutră, rezervată, iată că acum în urma unor intenții ale Kremlinului, ruptura dintre Tel Aviv și Moscova începe să adâncească. Oficiali israelieni recomandă președintelui Isaac Herzog să se implice mai mult în criza cu Rusia, ei spunând că ”nimeni nu știe ce vrea Putin”.

Kremlinul are în plan închiderea Agenției evreiești din Moscova, iar ministrul construcțiilor Ze’ev Elkin din cabinetul condus de Tair Lapid, propune măsuri coercitive similare împotriva Centrului cultural rus din Tel Aviv, potrivit Ynet News.

Un tribunal din Moscova a comunicat săptămâna trecută că Ministerul Justiției din Rusia a cerut ”dizolvarea” Agenției evreiești din cauza încălcării unor prevederi legale nespecificate și a stabilit o audiere în data de 28 iulie 2022.

Oficiali din Israel de rang înalt au spus că, din cauza crizei în curs cu Rusia, președintele țării Isaac Herzog ar trebui să se implice în a ajuta la remedirea diferendelor cu Moscova, după ce el a reușit să rezolve crizele cu Polonia și cu președintele Turciei, Recep Erdogan.

În cadrul unei întâlniri convocată duminică, 24 iulie 2022, de premierul Israelului, Yair Lapid, s-a discutat despre pașii pe care Israelul îi poate urma în cazul în care Rusia va lua hotărârea de a închide Agenția evreiască de la Moscova.

Doi miniștri din cabinetul Lapid, Avigdor Liberman, de Finanțe și Ze’ev Elkin, al Construcțiilor, au rămas ferm pe poziții împotriva măsurilor Rusiei, după ce au imigrat din fosta Uniune Sovietică.

Elin a propus să se ia măsuri coercitive similare împotriva Centrului Cultural al Rusiei din Tel Aviv, care fusese suspectat că a inițiat acțiuni de a convinge imigranții să se întoarcă în Rusia.

Un oficial a declarat că întâlnirea cabinetului Lapid a oferit mai mult ”morcovi decât bețe” și că ”nimeni nu știe cu adevărat ce vrea Putin de la noi”.

Delegația israelienaă de experți juridici și-a amânat plecarea la Moscova, din lipsa vizelor. Aceasta trebuie să convingă Kremlinul să permită continuarea activității Agenției evreiești din capitala Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scenariu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.