Cea mai dulce afacere din Moldova, amendată cu 1,8 milioane de lei

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderea „Bucuria” SA cu o amendă de peste 1,8 milioane de lei pentru copierea ilegală a ambalajelor produselor de cofetărie „MU” și „PARKUR”, aparținând unei întreprinderi concurente. Decizia, care constată acțiunile de concurență neloială, a fost adoptată pe 7 iunie 2024.

Investigația a început în anul 2022, după ce întreprinderi străine producătoare de produse de cofetărie similare și importatorul oficial al acestora în Republica Moldova au depus o plângere. Reclamanții au acuzat „Bucuria” SA de utilizarea unor forme și game cromatice similare cu cele ale produselor lor în ambalajele produselor proprii.

Consiliul Concurenței a constatat încălcarea articolului 19 din Legea concurenței de către „Bucuria” SA, care interzice acțiuni sau fapte menite să creeze confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent.

Pe lângă amendă, „Bucuria” SA a fost obligată să înceteze acțiunile de concurență neloială și să retragă de pe piață produsele de cofetărie „MU” și „PARKUR”.

Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile la instanța de judecată specializată. Aceasta urmează a fi publicată pe site-ul oficial al Consiliului Concurenței.

Ultimele date ale companiei relevă că în anul 2022 deși cifra de afaceri s-a majorat cu 13,6%, la 567,7 milioane de lei, profirul aproape s-a înjumătățit – 16,3 milioane de lei.

În ceea ce privește acționarii Bucuria, în anul 2019, compania rusească Trade House Valday, la care unic acţionar este afaceristul rus Tryakin Evghenii și-a vândut participația. 12,67% din capitalul Bucuria aparțin companiei Legenda Invest SRL cu acţionari din Statele Unite.

Investitorii ruși au intrat în posesia pachetului majoritar al fabricii de bomboane după ce la începutul anilor 2000 acesta a trecut printr-o serie de tranzacții dubioase și conflicte corporatiste, când două fonduri de investiții, care au preluat controlul a peste 40% din acțiunile întreprinderii în timpul privatizărilor în masă, și-au vândut participațiile.

Acestea au fost cumpărate ulterior de firme din Grecia, Emiratele Arabe Unite și Cipru, pentru ca, până la urmă, să ajungă în mâinile companiei AL SAQR S.Z.E, un important producător de produse de patiserie, cu fabrici în Ucraina, Belgia și Emiratele Arabe Unite. Acesta, la rândul său a vândut pachetul companiei rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bucuria #concurenta #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.