Previziunile chirurgului socialist, din arest la domiciliu: România vrea să înghită Republica Moldova. Asta e război

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, spune că unirea Republicii Moldova cu România ar duce la un „război civil”. Din arest la domiciliu, fiind cercetat sub acuzația de îmbogățire ilicită și trădare, Igor Dodon spune că țara lui nu va fi niciodată primită în UE, deoarece există problema transnistreană şi există autonomia Găgăuzia.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, crede că unirea Republicii Moldova cu România nu este o idee bună. El a declarat că nu înțelege nici iniţiativa UE de a oferi asistenţă financiară pentru modernizarea armatei Republicii Moldova.

Igor Dodon a mai spus că Republica Moldova nu are nevoie de armament pentru a face față Rusiei și că Putin a recunoscut independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană ca parte a Republica Moldova.

Fostul președinte este în arest la domiciliu, dar a acceptat să dea un interviu pentru televiziunea rusă de stat, Rossia.

Dodon s-a arătat nedumerit că UE oferă asistenţă pentru armata Republicii Moldova, în timp ce autorităţile de la Chişinău au decis să comaseze universităţile din ţară din lipsă de bani. Dodon a criticat şi obţinerea de către Moldova a statutului de ţară candidat la UE.

Potrivit fostului şef de stat, Moldova nu va deveni niciodată stat membru UE, deoarece există problema transnistreană şi există autonomia Găgăuzia, regiuni care nu vor accepta acest lucru. Dodon e de părere că integrarea europeană ar putea duce la destrămarea ţării, pe motiv că cele două regiuni nu vor mai dori să se afle în componenţa Moldovei.

Dodon și-a spus părerea și despre şedinţa comună de la Chişinău a parlamentelor României şi Republicii Moldova. El afirmă că scopul şedinţei a fost dorința României și Occidentului de unire. Fostul lider este convins că țara noastră „vrea să înghită” Republica Moldova, fapt ce va cauza „un război civil”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#unire #Dodon #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.