„Comandantul suprem infailibil”. Cum vrea ideologul Moscovei să se asigure că „putinismul” îi va supraviețui lui Putin

Există mișcări la Moscova pentru asigurarea că „putinismul” va rămâne instalat ca ideologie de stat și după perioada în care președintele rus va fi în funcție.

Aleksandr Dughin, filosoful curții de la Kremlin, unul dintre principalii ideologi ai Rusiei moderne și fascist, a cerut de mai bine de un deceniu crearea unei ideologii distincte „eurasiatice”. La începutul lunii iulie, el a explicat că acum dorește să meargă mai departe pentru a asigura „instituționalizarea cursului de acțiune al lui Putin, nu doar loialitatea față de el personal”, pentru a asigura moștenirea președintelui.

„Acest lucru implică afirmarea unei noi ideologii, un fel de << putinism >>, în care vor fi consacrate principiile de bază ale suveranității integrale”, a spus Dughin pe portalul său, Katehon. „Și apoi alte mecanisme politice și administrative ar trebui aduse în conformitate cu aceasta”.

De ceva timp s-au construit versiuni ale Putinismului în Rusia, dar au avut tendința să se concentreze în jurul cultului președintelui. Acum, odată cu îmbătrânirea dictatorului (împlinește 70 de ani în acest an), elitele care l-au susținut și au profitat de conducerea lui caută modalități de a se asigura că viitoarea conducere a țării îi urmează instinctele politice și este capabilă să mențină puterea.

În 2014, profesorul și jurnalistul georgian Oleg Panfilov a descris formarea cultului lui Putin, începând cu instituirea cenzurii și a propagandei oficiale. A urmat dezvoltarea imaginii „liderului”: Putin judo-istul, supereroul, creștinul devotat și așa mai departe. Organizațiile de tineret pro-Kremlin, cum ar fi mișcările Nashi și Young Guard, au făcut parte din același proces, a scris Panfilov.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#epoca #Dughin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.