Separatiștii de la Tiraspol, atac furibund! Acuză Moldova de criza socio-economică din transnistria

Pretinsele autorități din stânga Nistrului acuză Guvernul de la Chișinău de criza socio-economică din transnistria, care ilegal ia cantitățile de gaz destinate regiunii și care refuză să caute soluții raționale. „Rămâne la latitudinea autorităților moldovenești utilizarea instrumentelor economiei de piață în sectorul public”, se arată în declarația așa zisului minister de externe de la Tiraspol.

„Încă o dată, solicităm părții moldovenești să se abțină de la șantajul distructiv și de la neîndeplinirea propriilor obligații în procesul de negociere, precum și de la toate acțiunile unilaterale care conduc la o criză profundă în relațiile ulterioare ale părților. Facem apel la mediatori și observatori să acorde atenție situației critice din sectorul gazelor, energiei și importului de mărfuri în Transnistria. Suntem amenințați o criză umanitară, și sunt necesare eforturi pentru normalizarea situației cât mai curând posibil”, se mai spune în declarația ministerului.

În legătură cu criza din sectorul energetic din transnistria, liderul separatist Vadim Krasnoselski și președintele Consiliului Suprem al regiunii Alexander Korshunov au trimis la ONU și OSCE câte o scrisoare în care cer măsuri urgente pentru soluționarea problemei. În caz contrar regiunea este amenințată de o criză umanitară.

Liderul separatist, Krasnoselski acuză Chișinăul furtul gazului destinat tranistriei. Este vorba de 1,6 mil. metri cubi de gaz zilnic. „Or, diminuarea livrărilor de gaz a dus la stoparea activității companiilor din industrie, dar și a diminuării producției de energie electrică a centralei de la Cuciurgan”.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, lucru care s-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

Cele 2,3 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi repartizate regiunii transnistrene în luna noiembrie sunt „suficiente pentru a evita o criză umanitară” pe malul stâng, dar nu fac posibil ca Centrala termoelectrică de la Cuciurgan să producă energie electrică și pentru malul drept, susțin autoritățile de la Tiraspol.

Totodată, Moldovagaz a anunțat Transnistria despre restricționarea furnizării de gaze naturale la 69 de milioane de metri cubi pe lună (2,3 milioane de metri cubi pe zi).

#econimie #transnistria #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.