Cei care au fost trup și suflet lângă Putin de 9 mai au încasat amenzi usturătoare. Șeful IGP face dezvăluiri

Cei care au purtat panglica „Sfântul Gheorghe” pe 9 mai s-au ales cu amenzi de 600 mii de lei, a declarat pentru anticorupție.md șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, din care circa 112.000 au fost achitate.

„Aproximativ 340 de persoane au fost stabilite deja că au încălcat legea. Dintre acestea, circa 220 au fost identificate. Au mai rămas peste 100 pentru a fi identificate. Colegii mei folosesc un soft de recunoaștere facială”, a punctat Cernăuțeanu

În cazul deputaților care au violat legea, Cernăuțeanu a precizat că nu mai este necesară ridicarea imunității parlamentare.

„După ce procuratura a făcut o scrisoare de restituire prin care mi-a comunicat că nu este necesară ridicarea imunității, au fost inițiate procedurile contravenționale de către poliție. Astfel, au fost citați toți deputații pentru întocmirea proceselor contravenționale”, a menționat șeful IGP.

Persoanele fizice care nu respectă interdicția riscă amenzi până la 9.000 de lei sau muncă în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă până la 18.000 de lei, iar persoanele juridice pot fi amendate cu până la 30.000 de lei.

Poliția spune că a aplicat până acum amenzi unui număr de 143 de cetățeni care au purtat panglica interzisă la 9 mai. Altor 77 de persoane identificate de polițiști purtând pe 9 mai simbolul interzis amenda li se va aplica de acum încolo. Oamenii legii încearcă totodată să stabilească și identitatea unui număr de 126 de persoane surprinse cu panglica în piept, dar care nu au putut fi identificate deocamdată.

Panglica Sf. Gheorghe a fost interzisă în legislativul moldovean, odată cu literele V și Z, asociate cu agresiunea din Ucraina, pe 20 aprilie. De 9 mai, însă, mai mulți deputați de la Chișinău cu simpatii pro-ruse, dar și din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, au purtat panglica la manifestații.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#interzisă #panglică #amenzi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Soia, una dintre culturile strategice ale Republicii Moldova, continuă să piardă teren, arată analiza economistului agricol Iurie Rija. Suprafețele cultivate s-au redus în ultimii cinci ani, iar industria procesării se confruntă, în 2025, cu cea mai severă disfuncționalitate din ultimul deceniu.

„Dacă în 2020 erau semănate aproape 23 de mii de hectare, iar în 2021 suprafața urca la un maxim recent de 29 de mii de hectare, în 2025 soia a ajuns să ocupe doar 19,7 mii hectare, un minim al ultimilor ani. Reorientarea fermierilor este una evidentă: soia rămâne o cultură riscantă, pretențioasă la secetă și costisitoare în inputuri. Interdicția cultivării soiei modificate genetic, benefică pentru menținerea statutului „non-GMO”, limitează însă puternic productivitatea — soiurile non-GMO ating cu greu 1–1,5 t/ha, față de 3 t/ha la culturile modificate genetic”, susține Rija.

Paradoxal, anul 2025 aduce o creștere a randamentului: 1,7 t/ha și o producție totală estimată la 33,5 mii tone, peste nivelul anului trecut. Totuși, această cantitate acoperă doar 30–40% din necesarul intern, evaluat la minimum 100–120 mii tone. Dependența de importuri rămâne sistemică.

„Deși importurile de soia au atins un record de 34,9 mii tone în 2024, în primele zece luni din 2025 acestea s-au prăbușit la 5 120 tone, de 6,5 ori mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Cauza principală este decizia Ucrainei din 4 septembrie 2025 de a introduce o taxă de export de 10% pentru soia și rapiță, măsură menită să stimuleze procesarea internă. Pentru Republica Moldova, efectul a fost un „blocaj aproape total al importurilor”, în special în perioada critică august–octombrie, când procesatorii formau stocurile pentru întregul sezon”, susține Rija.

În lipsa importurilor, industria moldovenească lucrează aproape exclusiv cu soia locală, mai scumpă: 6,50 lei/kg în fermă și circa 7 lei/kg la uzine, comparativ cu 6,20 lei/kg (cu TVA) la ultima livrare ucraineană din iulie 2025.

În același timp, pe piața moldovenească are loc un fenomen cu impact asupra procesatorilor: afluxul masiv de șrot de soia ucrainean. Pentru produsul procesat nu există taxe de export, ceea ce permite uzinelor ucrainene să trimită în Moldova cantități record de șrot la prețuri extrem de mici. Doar în ianuarie–octombrie 2025 au intrat în țară 39 600 tone, depășind recordul absolut al anului 2024 înainte de finalul anului. Prețul mediu al șrotului importat a scăzut la 6,3 lei/kg, determinând procesatorii locali să-și vândă producția aproape la limita rentabilității”, a mai punctat Rija.

Exporturile moldovenești de șrot s-au prăbușit: doar 1 952 tone în primele zece luni din 2025, de trei ori mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Sectorul procesării intră, astfel, într-o competiție imposibilă cu producătorii din Ucraina, care beneficiază de costuri mult mai reduse la energie și materie primă.

Economistul Iurie Rija subliniază că Republica Moldova are nevoie urgentă de măsuri simetrice celor aplicate de Kiev. Introducerea unei taxe de 10% la importul de șrot de soia și rapiță ar echilibra piața și ar permite procesatorilor locali să supraviețuiască. Veniturile generate ar putea fi folosite pentru susținerea fermierilor — prin prețuri mai atractive la soia — și compensarea parțială a costurilor pentru fermele zootehnice, care depind de șrotul de soia.

„O abordare integrată poate stabiliza lanțul valoric al soiei și poate reduce presiunea importurilor ieftine”, concluzionează Rija. În lipsa intervenției statului, industria moldovenească riscă să intre într-un colaps ireversibil.