Cei care au fost trup și suflet lângă Putin de 9 mai au încasat amenzi usturătoare. Șeful IGP face dezvăluiri

Cei care au purtat panglica „Sfântul Gheorghe” pe 9 mai s-au ales cu amenzi de 600 mii de lei, a declarat pentru anticorupție.md șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, din care circa 112.000 au fost achitate.

„Aproximativ 340 de persoane au fost stabilite deja că au încălcat legea. Dintre acestea, circa 220 au fost identificate. Au mai rămas peste 100 pentru a fi identificate. Colegii mei folosesc un soft de recunoaștere facială”, a punctat Cernăuțeanu

În cazul deputaților care au violat legea, Cernăuțeanu a precizat că nu mai este necesară ridicarea imunității parlamentare.

„După ce procuratura a făcut o scrisoare de restituire prin care mi-a comunicat că nu este necesară ridicarea imunității, au fost inițiate procedurile contravenționale de către poliție. Astfel, au fost citați toți deputații pentru întocmirea proceselor contravenționale”, a menționat șeful IGP.

Persoanele fizice care nu respectă interdicția riscă amenzi până la 9.000 de lei sau muncă în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă până la 18.000 de lei, iar persoanele juridice pot fi amendate cu până la 30.000 de lei.

Poliția spune că a aplicat până acum amenzi unui număr de 143 de cetățeni care au purtat panglica interzisă la 9 mai. Altor 77 de persoane identificate de polițiști purtând pe 9 mai simbolul interzis amenda li se va aplica de acum încolo. Oamenii legii încearcă totodată să stabilească și identitatea unui număr de 126 de persoane surprinse cu panglica în piept, dar care nu au putut fi identificate deocamdată.

Panglica Sf. Gheorghe a fost interzisă în legislativul moldovean, odată cu literele V și Z, asociate cu agresiunea din Ucraina, pe 20 aprilie. De 9 mai, însă, mai mulți deputați de la Chișinău cu simpatii pro-ruse, dar și din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, au purtat panglica la manifestații.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#interzisă #panglică #amenzi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.