Cel mai bogat om al planetei a pierdut 11 miliarde de dolari într-o zi

24 Mai 2023, 13:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2023, 13:08 // Actual //  bani.md

Averea francezului Bernard Arnault, cel mai bogat om de pe planetă, a scăzut cu 11,2 miliarde de dolari într-o singură zi, pe fondul îngrijorărilor că încetinirea economiei americane va duce la reducerea cererii pentru bunuri de lux, transmite Bloomberg.

Arnault, fondatorul grupului LVMH, care oferă printre altele poşete Louis Vuitton, şampanie Moet & Chandon şi rochii Christian Dior, a văzut cum averea sa a crescut în ritm exploziv pe parcursul acestui an odată cu avansul cotaţiilor acţiunilor companiilor europene din sectorul luxului.

Marţi însă, o parte din aceste câştiguri la bursă au dispărut, după ce cotaţia titlurilor LVMH a scăzut cu 5% la bursa de la Paris, cel mai mare declin înregistrat în ultimele 12 luni, pe fondul unei scăderi generale care a şters aproximativ 30 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a sectorului european al luxului.

Chiar şi după această scădere, averea lui Bernard Arnault se situează la 191,6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, în condiţiile în care, de la începutul anului şi până în prezent, miliardarul francez şi-a sporit averea cu 29,5 miliarde de dolari.

După ziua de marţi, diferenţa între Bernard Arnault şi fondatorul Tesla Inc, Elon Musk, al doilea cel mai bogat om al lumii, s-a redus la doar 11,4 miliarde de dolari.

Scăderea de marţi a venit însă după o creştere îndelungată a cotaţiei acţiunilor LVMH, care sunt în continuare cu 23% peste nivelul la care erau la începutul anului. Aceasta în condiţiile în care indicele MSCI Europe Textiles Apparel & Luxury Goods Index a înregistrat un avans de 27%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.