Cel mai mare jucător pe piaţa de low-cost, cere compensaţii de la Boeing după ce le-au întârziat avioanele

Ryanair cere compensaţii de la Boeing pentru întârzierile tot mai mari la livrarea aeronavelor, care au forţat compania aeriană să îşi reducă previziunile privind numărul de pasageri şi să avertizeze că este pe punctul de a anula unele zboruri în această vară, raportează Financial Times.

Directorul executiv al Ryanair, Michael O’Leary, a declarat că nu este „cu adevărat sigur” de câte avioane 737 Max va livra Boeing la timp pentru lunile de vârf ale verii, menţionând că firma aerospaţială americană a fost cufundată într-un „scandal cumplit” în materie de producţie după explozia fuselajului unui zbor Alaska Airlines în ianuarie.

Boeing s-a confruntat cu un control intens din cauza incidentului, iar autoritatea americană de reglementare în domeniul aviaţiei i-a blocat extinderea producţiei de 737 Max, cel mai popular avion al său.

Alaska Airlines şi Copa Airlines din Panama au cerut Boeing să compenseze pierderile cauzate de accident şi de blocarea ulterioară a avioanelor la sol. Comentariile lui O’Leary arată că Boeing s-ar putea confrunta cu mai multe cereri de despăgubire pentru întârzierile din întregul proces de producţie.

Ryanair se aştepta să primească 57 de avioane 737 Max-8 până în iunie pentru a le desfăşura în lunile de vârf ale verii, compania revizuindu-şi între timp estimările în jos, în urma problemelor de fabricaţie care au cuprins Boeing.

„Cred că vom obţine o compensaţie modestă din partea Boeing. Dar obiectivul nostru nu este să obţinem compensaţii din partea producătorului de avioane, ci este să putem primi aeronavele la timp, pentru a ne putea desfăşura corect operaţiunile”, a declarat O’Leary.

El a precizat că Ryanair va primi probabil între 40 şi 45 de avioane, deşi numărul acestora ar putea scădea sub 40. Programul de vară pentru anul 2024 al companiei aeriene se bazează pe primirea a cel puţin 50 de avioane de la Boeing, O’Leary susţinând că Ryanair va trebui să anunţe „reduceri minore ale programului” până la sfârşitul lunii martie dacă doar 40 de aeronave vor fi livrate până la sfârşitul lunii martie.

O’Leary a declarat că Ryanair va reduce zborurile de pe rutele cu mai multe frecvenţe zilnice pentru a evita perturbarea clienţilor. „Vom putea oferi clienţilor afectaţi zboruri alternative în aceeaşi zi sau în alte zile”.

Ryanair se aşteaptă acum să transporte 183,5 milioane de pasageri în actualul exerciţiu financiar care se încheie în martie, în scădere de la 185 milioane de pasageri planificaţi. Cu toate acestea, O’Leary a declarat că problema Boeing va afecta numărul de pasageri în următorul exerciţiu financiar al Ryanair, care va fi „spre 200 de milioane” în loc de 205 milioane, cât era prevăzut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#low-cost #Ryanair #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.