Ne luăm adio de la locuinţe ieftine? Criza care a redus preţurile la minimul ultimului deceniu pare că dispare

26 Feb. 2024, 13:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Feb. 2024, 13:34 // Actual //  bani.md

Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

„Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au c

Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

„Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

03 Dec. 2024, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Dec. 2024, 09:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat un record istoric în exporturile de floarea-soarelui, livrând 91,3 mii de tone în luna noiembrie 2024. Acest volum depășește cu mult rezultatele lunare anterioare, inclusiv cele din februarie și aprilie 2024, când exporturile s-au situat la 72-73 mii de tone lunar, potrivit analizei lui Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”..

„Expansiunea exporturilor are o motivație economică clară: prețul mediu de export în noiembrie 2024 a fost de 11,35 lei/kg, de două ori mai mare decât cel din noiembrie 2023. Această creștere semnificativă a prețurilor a determinat producătorii să valorifice recoltele pe piața internațională, preferând exportul semințelor brute în detrimentul procesării locale”, a punctat Rija.

Floarea-soarelui rămâne unica cultură cu exporturi în creștere în sezonul agricol 2024/2025. Volumul exporturilor din perioada iulie-noiembrie 2024 a crescut cu 1,5 ori față de sezonul anterior. În schimb, alte culturi agricole au înregistrat scăderi semnificative ale volumelor exportate.

În noiembrie 2024, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au reluat cu un volum de 21,9 mii de tone. Cu toate acestea, performanța pe întreg sezonul iulie-noiembrie 2024 rămâne modestă, cu un total de doar 33,2 mii tone exportate, în scădere cu 66% față de aceeași perioadă din 2023.

„Motivul principal al acestui declin este stagnarea prețurilor uleiului, care au rămas la un nivel mediu de 15 lei/kg. În același timp, prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut semnificativ, ceea ce a redus diferența de preț între materia primă și produsul procesat la doar 3,59 lei/kg în noiembrie 2024. Această marjă redusă a făcut ca producția de ulei să devină mai puțin profitabilă”, potrivit lui Rija.

Fenomenul în care exportul semințelor brute este mai profitabil decât procesarea și vânzarea uleiului nu este unic pentru Moldova. Situații similare sunt raportate în Ucraina, România și Bulgaria. Marile uzine de procesare continuă să funcționeze la marginea rentabilității sau chiar cu pierderi, pentru a-și menține cota de piață. În schimb, uzinele mai mici sunt nevoite să își sisteze activitatea sau să se orienteze către alte culturi agricole.

Această dinamică subliniază vulnerabilitățile industriei de procesare din Moldova și necesitatea unei strategii care să sprijine competitivitatea acestui sector. Creșterea exporturilor de floarea-soarelui ca materie primă ridică întrebări despre viitorul industriei și modul în care Moldova își poate valorifica mai eficient resursele agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!