Ne luăm adio de la locuinţe ieftine? Criza care a redus preţurile la minimul ultimului deceniu pare că dispare

Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

„Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au c

Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#imobil #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.