Cojuhari detonează bomba de la ruina din centrul Chișinăului: Vrem să naționalizăm hotelul Național

Statul își propune să recupereze clădirea fostului hotel Național în urma unor presupuse încălcări în procesul de privatizare. Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), a făcut anunțul că statul intenționează să își recupereze clădirea fostului hotel Național, inițiind demersuri legale în acest sens. Cojuhari a dezvăluit că a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție, în care reclamă unele presupuse încălcări în procesul de privatizare al hotelului.

„Am analizat toate documentele și procesele cum s-a desfășurat această privatizare și avem informații noi cu care mergem la organele de drept și în instanțele de judecată pentru a întoarce în proprietatea statului acest hotel”, a declarat Cojuhari în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Decizia de a recupera clădirea hotelului Național vine ca urmare a unei analize amănunțite a procesului de privatizare și a posibilelor nereguli sau încălcări legale care ar fi avut loc în acest proces. Statul intenționează să folosească toate mijloacele legale disponibile pentru a reveni în posesia clădirii, în scopul de a asigura o gestionare eficientă și transparentă a patrimoniului public.

Hotelul Național a fost privatizat în 2006. Firma Alfa-Engineering a fost cea care în anul 2006 a intrat în posesia a 83,24% de acțiuni ale statului în S.A „Moldova-Tur”, care deținea hotelul Naţional. De atunci Agenția Proprietății Publice „se luptă” în instanțele de judecată pentru a rezilia contractul prin care clădirea a fost privatizată. Deși nu au fost realizate investițiile prevăzute în contract, judecătorii au dat dreptate de fiecare dată agentului economic care a cumpărat imobilul de la stat. Hotelul a fost vândut de stat cu 2 milioane de dolari, prin concurs investițional.

Un detaliu din afacerea cu Hotelul Național care duce spre Andronachi este că înainte de a ajunge în gestiunea firmei din Marea Britanie, legată cu Irina Rolemska, compania „Alfa-Engeneering” s-a aflat un an în proprietatea unui SRL moldovenesc „Anik Imobil”, înregistrat în octombrie 2018. Compania își are adresa juridică în Chișinău, pe str. Alexei Sciusev 89. Pe aceeași adresă și-a avut sediul și compania „Vladecacom”, fondată de Tudor Andronachi, tatăl deputatului. Firma a fost lichidată după ce a fost vizată într-un dosar penal inițiat pentru evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#national #naționalizare #hotel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna